Potrivit unui comunicat al INS, 'veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.579 lei pe gospodărie şi 968 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2179 lei lunar pe gospodărie (818 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 400 lei lunar pe gospodărie (150 lei pe persoană)'.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (52,2%). Veniturile din prestaţii sociale au reprezentat 23,1%, veniturile din agricultură au însemnat 3,3%, veniturile din activităţi neagricole independente s-au situat la 2,7% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei la 1%. 'O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (15,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,9%)', se mai arată în comunicat.

În mediul urban, veniturile pe gospodărie au fost cu 29,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În privinţa cheltuielilor, acestea au însumat, în trimestrul IV din anul anterior, 2.357 lei lunar pe gospodărie, respectiv 884 lei/persoană, şi au reprezentat 91,4% din nivelul veniturilor totale.

'Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%)', se precizează în comunicatul INS.

Din cheltuielile de consum, care reprezintă peste 72% din total, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2014, în medie, 39,1%. 'O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul IV 2014, aceasta a reprezentat 21,9% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (17,7%)', menţionează INS.

La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,4%) şi cele pentru educaţie (0,7%).

Interesant este faptul că, în România, un şomer câştigă aproape la fel de mult ca un agricultor.

Conform datelor INS, în ultimul trimestru din 2014, venitul mediu lunar pe persoană a fost de 552,79 lei pentru un şomer şi de 656,55 lei pentru un agricultor. În acelaşi timp, un pensionar a avut un venit de 899,17 lei, iar un salariat 1.192,51 lei.

Pe de altă parte, cheltuielile medii lunare ale unui şomer au fost, în perioada de referinţă, mai mari decât veniturile, respectiv 560,5 lei. Pe toate celelalte categorii, cheltuielile au fost sub venituri.