"În grupul debitorilor cu credite în franci elveţieni există grupuri sociale vulnerabile, acestea trebuie targhetate de măsuri de sprijin. Cei 75.000 cu astfel de credite nu reprezintă o grupare omogenă. A te erija în reprezentantul lor e propagandă şi agitaţie", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, transmiţând şi un mesaj către Parlament, unde BNR va trimite săptămâna viitoare un studiu privind situaţia creditelor în franci: "nu credem că poate fi adoptată o soluţie generală, ci mai multe soluţii diferenţiate".
 
"Debitorii cu venituri mai mici de 2.500 de lei lunar sunt supraîndatoraţi, au suferit deteriorări de venituri în criză. Pentru ei, toată compasiunea şi tot ajutorul", spune Isărescu, adăugând că, în cazul debitorilor cu venituri mai mari de 7.000 de euro, gradul de indatirare este de doar 26% şi vulnerabilitatea la aprecierea francului mai mică.  
 
Un sfert dintre cei 75.000 de debitori au credite mai mici de 4.000 de franci. Alţi 25% deţin 67,5% din stocul de credite. "Nu se compară situaţia celor cu credite mai mici de 4.000 de franci cu a celor care au 40.000. Există şi debitori cu împrumuturi de sute de mii sau peste un milion de franci. Există şi funcţionari de bancă cu astfel de credite, care sunt probabil chiar jenaţi că îi reprezintă în public: avocatul Piperea", arată Isărescu.
 
O treime din creditele CHF au fost acordate pentru achiziţia de locuinţe, dar majoritatea, 58%, sunt credite de consum pentru care clienţii şi-au ipotecat casele.  
 
Scadenţă reziduală medie a acestor împrumuturi este de 13,2 ani. 40% din debitori, cei cu credite de consum, ar urmă să scape de raţe după mai puţin de 5 ani, în medie, dar alţi 40% au scadenţă reziduală medie peste 15 ani.