Pentru cea mai mare companie petrolieră de pe piaţa românească, OMV Petrom, 2015 a fost un an cum nu se poate mai prost: primul rezultat negativ de la privatizarea companiei din 2004. Piederile anuale s-au ridicat la 690 milioane de lei, comparativ cu un profit de 2,1 miliarde în 2014 sau rezultatul record de 4,8 miliarde de lei din 2013. Rezultatul de anul trecut a fost influenţat puternic de o pierdere semnificativă înregistrată în trimestrul al patrulea, când compania a contabilizat un cost de 1,9 miliarde de lei din ajustări de depreciere a activelor din producţie, determinată de scăderea preţului petrolului. Dacă nu erau operate deprecierilor contabile din segmentul de Upstream, compania ar fi înregistrat un rezultat pozitiv. „Am avut un an cu adevărat complex. Putem vorbi de «colapsarea» prețului țițeiului, de la 100 de dolari/baril, cât era în 2014, la sub 50 de dolari anul trecut, iar tendință continuă. Iată că în primele 50 de zile ale acestui an cotația a coborât sub 30 de dolari/baril“, a spus Mariana Gheorghe, CEO-ul companiei.

Din acest motiv, conducerea Petrom a decis să reducă masiv bugetul de investiţii, mai exact cu 38%. Situaţia este de-a dreptul alarmantă, întrucât investiţiile de peste un miliard de euro realizate de OMV Petrom în anii trecuţi, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze naturale de pe piaţa locală, reprezenta o gură de oxigen pentru companiile româneşti din sectorul energetic. „Atât producătorii cât şi firmele de servicii petroliere sunt deja afectaţi. Şi-au redus o serie de costuri şi vor continua pe acest trend“, declara recent pentru Capital Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte, fost ministru al energiei. Potrivit lui, această situaţie ar putea continua, ceea ce va conduce la amânarea sau chiar renunţarea la unele lucrări de investiţii planificate încă de anii trecuţi.

Reduceri de investiții și în 2016

Directorul general al OMV Petrom a anunțat deja ca din cauza evoluției cotației internaționale a țițeiului, estimată de managerii companiei la o valoare medie de 40 de dolari pe baril, îi determină să opereze noi reduceri.
Valoarea investiţiilor (inclusiv lucrările de explorare şi evaluare capitalizate) pentru 2016 va fi de 700-800 milioane de euro, cu circa 10 – 20% mai mică faţă de 2015, din care aproximativ 85% va fi dedicată proiectelor din Upstream, iar investiţiile de explorare sunt estimate să scadă cu aproximativ 50% faţă de nivelul din 2015, potrivit declarației Marianei Gheorghe. În ceea ce privește forajul de Marea Neagră, oficialii companiei au precizat că au încheiat cu succes cea mai mare campanie derulată în parteneriat cu ExxonMobil, iar o decizie finală de investiţie va fi luată în aproximativ doi ani. „Suntem în calendar cu acest proiect şi ne propunem din 2018 să continuăm cu execuţia lui, dacă se va dovedi viabilitatea comercială“, a spus Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Upstream.

Nu ne-am propus niciodată o ţintă de concedieri. E posibil ca în acest an, în urma presiunii făcute de reducerea investiţiilor, să se ajungă şi la reduceri de personal
Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom

Consumul de gaze naturale a înregistrat anul trecut o diminuare cu 4,5% faţă de 2014. Acest lucru a afectat şi profitul Romgaz. Compania de stat a înregistrat o scădere de aproape 16% a profitului net şi o diminuare de circa 10% a cifrei de afaceri, de la 4,49 miliarde de lei la puţin peste 4 miliarde lei. Şi Transgaz a avut de suferit, obţinând un rezultat cu 3% mai mic faţă de anul 2014.

Vine o nouă criză?

În ceea ce priveşte anul în curs estimările sunt şi mai descurajatoare. Deja se vorbeşte de o nouă criză economică declanşată de mai mulţi factori printer care chiar şi evoluţia cotaţiei internaţionale a ţiţeiului. „În situaţia unei crize economice, cererea de produse petrolifere si de gaze naturale inevitabil va fi afectată“, consideră Dumitru Chisăliţă, expert în domeniul gazelor. Potrivit acestuia, criza se va reflecta asupra veniturilor companiilor din acest sector, însă modul în care scăderea cererii va afecta diferitele ramuri din sectorul oil&gas va fi diferit. „În prima fază sunt afectate ramurile de procesare şi servicii, în faza a doua explorarea şi faza a treia cea de producţie, dacă criza va avea o durată suficient de mare“, mai explică Dumitru Chisăliţă.

Dacă la companiile din sectorul petrolier rezultatele au evoluat negativ, în cazul celor din electricitate profiturile au crescut în medie cu până la 10%, doar Nuclearlectrica reuşind să obţină o creştere de două cifre. Totuşi, o analiză mai detaliată a societăţilor de electricitate listate pe piaţa de capital relevă faptul că profiturile în creştere nu se datorează în principal activităţii de exploatare. În cazul Electrica, acest indicator s-a adâncit de opt ori, compania raportând o pierdere din exploatare de 89 milioane de lei.