Nici bine nu s-a uscat cerneala pe strategia energetică realizată în 2007, că din următorul an, dar mai ales din 2009, toate planurile și previziunile au fost date peste cap. Mai toate proiectele mari din acest sector au intrat în impas sau au fost abandonate. Dacă în anul de grație 2007 se discuta despre a doua centrală nucleară a României și despre realizarea grupurilor 3 și 4 de la Cernavodă, ultimele două intrate în funcțiune în 2016-2018, iată că acum se află sub semnul întrebării unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Iar asta în situația în care estimările prevăd o scădere anuală a consumului de electricitate și nicidecum o creștere anuală de 2-3%, așa cum era prevăzut în strategia din 2007.
Totuși, actualul ministru al energiei susține că „România are o strategie energetică naţională, adoptată în 2007, care este valabilă până în anul 2020“. Cât adevăr este aici vă lăsăm pe dumneavostră să apreciați. Ce-i drept, noul ministru Andrei Gerea susține că, prin septembrie sau octombrie, România ar putea avea o nouă strategie energetică națională.
Citiți și: Andrei Gerea: “Nu cred că este loc de investiții pripite în energie”
Prioritate sau corelare
Andrei Gerea spunea recent, la o conferință pe teme energetice, că strategia energetică ar trebui însoţită şi de o strategie de reindustrializare. „Strategia energetică trebuie să dea răspuns multor întrebări… Era bine dacă aveam deja gata strategia de reindustrializare, așa trebuie să găsim noi răspunsuri, dar nu știm multe elemente“, a precizat Gerea. Totuși, noul ministru pare să fi uitat că predecesorul său, Răzvan Nicolescu, a lansat în dezbatere publică proiectul de strategie energetică chiar în decembrie anul trecut. „Voi transmite acest document preşedinţilor tuturor partidelor pentru că rămân consecvent obiectivului pe care l-am anunţat încă de la învestitura mea, de a încerca să revizuiesc strategia energetică printr-un consens politic cât mai larg. Documentul elaborat fără costuri, fără consultanţi externi, elaborat cu resurse umane proprii din departament, în principal, prezintă o radiografie a stării sistemului energetic românesc și o radiografie a angajamentelor asumate de România“, spunea Răzvan Nicolescu, la începutul lunii decembrie.
Doar că, la puțin timp după această declarație, Nicolescu a părăsit echipa de la Palatul Victoria și se pare că odată cu el a plecat și proiectul de strategie. Sau poate noul ministru dorește să-și pună amprenta pe noua strategie. „Dacă vorbim despre consumuri energetice, trebuie să ştim ce poate fi dezvoltat: industria metalurgică, auto, agricultura cu irigaţiile şi aşa mai departe. Trebuie să ştim cât vom consuma, unde vom consuma. Numai că, în acest moment, nu avem o idee în zona de reindustrializare şi la nivelul ministerului va trebui să găsim un răspuns, să mergem în mod evident pe eficientizare, pe asigurarea unui mix energetic care să ne asigure şi confortul, şi competitivitatea. Dincolo de această problemă a strategiei, pe care noi o dorim să fie finalizată în septembrie – octombrie, mai avem o problemă şi anume următorul pas în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europenă şi Banca Mondială“, a spus Andrei Gerea.
Așa cum precizam mai sus, vă prezentăm 5 motive pe care le considerăm demne de luat în calcul în noul proiect.
Citiți și: Strategia, bat-o vina!
1. Consum în scădere
În perioada 2008-2013, consumul brut de energie electrică din România a scăzut cu 6%, în principal sub impactul crizei economice și al contractării sectorului industrial, se arată în proiectul de strategie energetic din decembrie anul trecut. Mai mult, consumul de energie electrică la nivelul sectorului industrial, inclusiv în domeniul construcțiilor și sectorul energetic, a înregistrat o scădere de aproximativ 18% în perioada menționată. Realizarea noii strategii energetice trebuie să pornească de la evoluţia economiei şi a consumului, cu noile tendinţe din domeniu şi perspectivele viitoare, susține Radu Crăciun, economistul şef al BCR. „Realitatea arată că economia noastră evoluează într-o altă paradigmă decât la începutul anilor ‘90. Industria grea nu mai are aceeași pondere în PIB, acum se dezvoltă sectorul comerțului și serviciile. În perioada următoare, nu întrevedem perspective de creștere a consumului de energie. Dimpotrivă. Chiar și Germania și-a luat în calcul o scădere anuală a consumului de 2% până în 2020”, spune Radu Crăciun. Și reprezentanții Consiliului Concurenței susțin că și într-un scenariu favorabil nu vom ajunge la consumul din 2011 mai devreme de 2017. „Luând în considerare prognozele de consum realizate de operatorul de transport, se apreciază că, până în anul 2020, consumul de energie electrică la nivel naţional nu va înregistra o creştere accelerată“, arată Consiliul Concurenţei.
Citiți și:
2. Piața o ia înainte
Cum va arăta noua strategie energetică și când va fi gata este greu de estimat, dar „piața o ia înaintea unei strategii croite de autorități“, spun reprezentanții BCR. Companiile din energie nu au mai aşteptat o nouă strategie energetică pentru a-şi decide direcţiile de dezvoltare, iar unele şi-au întins deja antenele în vederea extinderii în ţară sau în regiune. „Piaţa o ia înaintea unei strategii ideale croite în birouri. Asta s-a văzut în faptul că Electrica şi Nuclearelectrica au încercat să se consolideze prin achiziţia unei filiale de distribuţie de la Enel“, a spus Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare al BCR. Acesta este un semnal că statul trebuie să coopereze cu acţionarii privaţi pentru a asigura managementului libertatea să aloce resursele companiilor către planuri de dezvoltare viabile, spun analiştii BCR. Potrivit economistului șef al BCR, autoritățile ar trebui să se întrebe, având în vedere cele menționate mai sus, dacă România chiar are nevoie de hidrocentrala Tarnița și de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, în situația în care consumul își va continua trendul de scădere, iar exporturile se bazează pe o cerere volatilă venită din statele vecine.
3. Mixul de producție – noul trend european
România se confruntă cu o serie de mari provocări privind capacitățile de producere a energiei electrice, deoarece cele mai multe dintre acestea și-au depășit durata tehnică de viață, fiind neeconomice și poluante. Aproximativ 30% din capacitățile de producție au depăşit durata de 40 de ani de funcționare, iar 25% din acestea au deja o durată de 30 de ani de funcționare. Consiliul Concurenţei consideră că o mai mare flexibilitate în funcţionare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în faţa concurenţilor europeni, în perspectiva unei pieţe regionale, şi, ulterior, a unei pieţe unice comunitare. „În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii, ceea ce le asigură o funcţionare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei şi, implicit, mai competitive“, se mai arată în concluziile investigaţiei sectoriale. Mai mult, reprezentanții BCR dau ca exemplu companii din Europa care, pe lângă mixuri de producție, au expunere și pe activități reglementate. Un exemplu în acest sens, conform specialiștilor BCR, este grupul CEZ, prezent și pe piața locală.
Citiți și: Piaţa de energie: din amânarea liberalizării, am pierdut 5 autostrăzi Piteşti-Sibiu
4. Ținte asumate până în 2020
Chiar dacă țintele din programul european 20/20/20 sunt ușor de îndeplinit, așa cum susțin autoritățile, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. Scopul programului „20-20-20“ este reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera față de 1990; reducerea cu 20% a consumului final de energie față de anul 2005, prin creșterea eficienței energetice și creșterea ponderii surselor regenerabile în totalul mixului energetic la minim 20% până în anul 2020. „România nu este în situația în care să spună că și-a atins obiectivul de energie regenerabilă pe 2020. Trebuie să continuăm să investim în capacități pentru că putem exporta și obține bani“, a atras atenția ministrul Andrei Gerea, fără a oferi detalii referitoare la modificările avute în vedere. Cel mai prost stăm la capitolul eficiența energetică, deși marii consumatori de energie au realizat investiții în acest scop. Conform proiectului de strategie, estimarea este că, în anul 2020, România ar putea atinge o țintă de 19%.
Citiți și: Ne îndreptăm către o Uniune Energetică Europeană?
5. Restructurare bazată pe performanță
Așa cum menționam și mai sus, mare parte din unitățile de producție sunt învechite, iar investițiile pentru conformarea de mediu sunt de ordinal sutelor de milioane. Cea mai mare problemă se regăsește la producătorii pe bază de cărbune, în special la Complexul Energetic Hunedoara, care anul trecut a avut pierderi de aproape 1 miliard de euro. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a avertizat, recent, că până în 2018 România va fi nevoită să închidă toate capacitățile energetic neprofitabile. „Să nu recădem în capcana trecutului și să punem în aceeași oală companii cu pierderi și companii cu profit și doar să acoperim pierderile. Nici nu trebuie să fie făcute printr-o preluare «en-gros», ci să vizeze doar activele profitabile sau care au șanse de profit“, recomandă și Radu Crăciun. Mai mult, listările pe piața de capital ar trebui să fie o prioritate pentru autorități, iar listarea Electrica de anul trecut este un exemplu în acest sens. Hidroelectrica este încă în insolvență, iar Complexul Energetic Oltenia, deși trebuia listat încă de anul trecut, procesul încă este tărăgănat.
