În urmă cu o săptămână, guvernul a publicat o ordonanță de urgență prin care a modificat Codul Fiscal ca să mențină cursul de schimb foarte mare pentru calculul accizelor.

Decizia a fost ca, în 2015, să rămână valabilă rata de 4,73 lei/euro, în loc de 4,5 lei/euro, cât ar fi fost conform formulei de calcul inventate în 2013 de Ministerul de Finanțe pentru a maximiza încasările bugetare.

Pentru o comparație edificatoare, în bugetul pentru 2015, Ministerul de Finanțe a estimat că, anul viitor, cursul mediu de schimb va fi 4,42lei/euro, mult mai mic decât cel pe care guvernul l-a impus plătitorilor de accize.

„Apreciem că astfel de prevederi (menținerea cursului de 4,73 lei/euro) nu sunt în linie cu directivele europene în materie de accize, situație în care România riscă deschiderea unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană”, afirmă Alexandru Cristea, TZ&A Tax.

Despre calculul accizelor in 2015, Capital a scris in detaliu aici:

Într-o postare pe blogul său, fostul președinte al Fiscului, Sebastian Bodu, prezintă argumentele pe baza cărora Comisia Europeană ar putea declanșa procedura și precizează că a transmis materialul spre analiză forului european.

În același timp, el susține că, dată fiind încălcarea directivelor comunitare, cetățenii se pot adresa justiției, la fel cum s-a întâmplat, începând din 2007, în cazul taxei auto (taxa de primă înmatriculare, devenită timbru de mediu).

„Directivele europene, chiar dacă nu se aplică direct, precum regulamentele, ci necesită a fi transpuse astfel încât să se atingă rezultatul lor, sunt obligatorii în ceea ce privește persoanele. În acest sens, Curtea Europeana de Justitie a precizat că în special atunci când autoritățile comunitare, prin directivă, au impus statelor membre obligația de a urma o anumită cale de conduită, efectul util al acestui act ar fi diminuat dacă persoanele ar fi împiedicate să o invoce în fața tribunalelor naționale și dacă acestea din urma ar fi împiedicate să o ia în considerare ca element de drept comunitar”, susține Sebastian Bodu.

După introducerea taxei auto în 2007, România a fost supusă unei proceduri de infringement care a dus la modificări repetate pentru a fi respectate cerințele comunitare. Pe scurt, Comisia considera că taxa era o barieră pentru libera circulație a mărfurilor de vreme ce mașinile la mâna a doua aduse din alte țări UE erau taxate, iar cele autohtone nu. În ciuda modificărilor, Comisia a continuat procedura până când guvernul a renunța la principiile inițiale de calcul. Concomitent cu procedurile europene, mai mulți cetățeni au pornit acțiuni în instanțe pe care le-au și câștigat. Statul a returnat sute de milioane de lei ca urmare a acestor demersuri.