Revista Capital a vorbit cu peste 30 de reprezentanţi ai mediului de afaceri despre noul Guvern, despre măsurile economice adoptate sau anunţate şi despre modul în care o să performeze afacerile în care sunt implicaţi. Citiţi răspunsurile lor într-o serie de interviuri individuale pe capital.ro. 

Capital: Care credeți că va fi impactul creșterii salariului minim pentru economia românească?
Adrian Bența: Eu sunt adeptul plăților de salarii care să reflecte plata corectă a muncii. În principiu, salariul nu ți se dă, ci, se câștigă și se negociază cu angajatorul în funcție de atribuțiile postului și modul de realizare a sarcinilor de muncă.

Eu sunt adeptul veniturilor mari pentru persoanele salariate, dar în același timp, aștept și o productivitate a muncii pe măsură. În acest context, dacă majorarea salariului minim este însoțită de o productivitate majorată a muncii, consider corectă această creștere de salariu minim. Când salariul minim este folosit doar de a înregistra o parte a veniturilor acordate, iar diferența primită de salariați, față de salariile reale, sunt date din surse necontabilizate, atunci consider binevenită majorarea salariului minim pentru a se reduce zona aceasta de fiscalitate gri în care unii angajatori ce achită integral salariile pe ștat sunt concurați neloiali de alți angajatori ce dau plăți către salariați din surse nefiscalizate.

Nu mi se pare normal acordarea unor salarii minime mai mari în zona bugetară doar ca recompensă pentru voturile acordate unei anumite politici sociale. În fond, fie că discutăm de salariați în sistemul public, dar și de salariați în sistemul privat, creșterea salariului trebuie să fie motivată prin rezultate majorate ale celor încadrați în muncă.

Mai există și un fenomen destul de îngrijorător, a celor care plătesc salarii minime pe economie pentru că asta este suma care și-o permit, față de contractele avute cu clienții lor. Mă refer la zona de manufactură, unde ponderea muncii brute în veniturile angajatorului este ridicată. Dacă ratele de profit ale acestor angajatori sunt scăzute, și ne referim cu precădere în industria confecțiilor prelucrătoare, în zona de mică industrie, atunci acești angajatori cu greu vor putea să facă față creșterii salariului minim, mai ales că acesta a avut o creștere fulminantă în ultimii 3 ani.

Capital: Ce așteptări aveți de la noul guvern?
Adrian Bența: Programul de guvernare adoptat și impus noului Guvern are câteva măsuri fiscale extraordinare: microîntreprinderea cu impozit de 1% sau 3% în funcție de numărul de salariați, cu venituri de până la 500.000 euro anul, dublată cu o propusă scutire asupra impozitului pe dividend, combinate și cu măsuri de reducere de 10% a impozitului pe impozitul pe activități independente, face ca zona aceasta de mic antreprenoriat să fie foarte atractivă, aproape de „paradis fiscal”.

Eu aștept de la viitorul Guvern să transpună cu maximă exactitate aceste prevederi fiscale fără a introduce pe sub ușă alte taxe, fără tăierea investițiilor publice și fără îndatorarea suplimentară a țării. Sunt evident surprins de toate aceste măsuri ale programului de guvernare ce nu sunt caracteristice politicilor de stânga, eu personal prin natura profesiei apreciez că îmi sunt mai adecvate politicile de centru dreapta, astfel încât o să urmăresc cu maximă atenție toate măsurile economice.

Capital: Enumerați 5 priorități pe care le considerați necesare și care ar trebui implementate în decursul acestui an?
Adrian Bența:

  • Personal, apreciez că obiectivele pe termen scurt sunt bune, dar nu de prioritate absolută. Astfel, pe termen scurt aș vedea ca fiind de urgență majoră o recalibrare a sistemului fiscal pentru micul antreprenor, pornind de la niște cifre seci statistice comunicate de autorități prin listele datornicilor când aproximativ 160.000 de contribuabili datorau peste 60 miliarde lei (cifre aproximative). Nu îmi imaginez că atâtea sute de mii de persoane s-au hotărât să eludeze legislația, ci au fost aduse în această situație de sistemul fiscal.
  • Îmi doresc ca în sistemul achizițiilor publice să se introducă o decontare corectă la prețuri cinstite de piață, astfel încât, bugetul statului să nu mai fie o sursă de finanțare pentru unii întreprinzători mai isteți decât cei ce nu știu să dea o plată informală. Îmi doresc, de asemenea, să primesc dovezi că justiția este într-adevăr oarbă, dar foarte inteligentă.
  • Vreau să îmi recapăt încrederea că dacă ajung în fața unei instanțe de judecată, voi fi judecat doar pentru faptele mele și nu voi fi rezultatul unor dosare contrafăcute.
  • Îmi doresc ca în anul 2017  să pot avea o comunicare cu autoritățile statului depersonalizată, electronică în totalitate, dacă s-ar putea, în care intervenția umană să fie minimă.

    Mi-ar plăcea extraordinar de mult ca măcar câteva mii de kilometri de conducte să fie alocate din nou sistemului de irigații din agricultură, să producem bunuri alimentare în țară.

  • Cu siguranță, însă, ce îmi doresc cel mai mult este să văd o inițiativă a Guvernului sau a puterii parlamentare ce solicită tuturor participarea la întocmirea unei strategii pe termen lung de 25-50 ani.

 

Capital: Cum estimați că va evolua economia românească în acest an?
Adrian Bența: Am încredere în faptul că economia românească în anul 2017 va merge bine. Chiar cred că vom avea o creștere economică. Văd în jurul meu un optimism crescut atât de la angajatori, cât și de la salariați, iar acest optimism cred că va aduce beneficii scontate.

Capital: Vi se pare că este amenințată stabilitatea financiară a României prin aplicarea noului pachet de măsuri anunțat de Guvern?
Adrian Bența: Stabilitatea macroeconomică a României, privită în ansamblul ei, nu poate fi amenințată prin măsurile propuse de noua putere politică din România. Cu siguranță vor fi măsuri care afectează echilibrul bugetar cu alocări de fonduri către politici sociale în detrimentul unor alte sectoare bugetare cum ar fi investițiile.

Nu am văzut în politicile guvernamentale o stimulare către muncă a unor largi categorii sociale, celebrele fantome ale unui cunoscut secretar de stat. Mă aștept ca din buget să fie alocate sume către aceste zone și mă aștept ca procentul de deficit de 3% să fie pus la încercare, însă nu mă aștept la dezechilibre majore, dimpotrivă, aș putea spune că mă aștept ca economia să crească și acesta este meritul principal al cetățenilor, fie că sunt antreprenori, fie că sunt salariați, fie că sunt consumatori. Cu siguranța, sunt optimist asupra acestui an și le doresc tuturor cititorilor ziarului Capital un an excelent!