Asigurările de acest tip pot duce la achitarea unor daune substanţiale, în special la imobilele deţinute de companii.
„Nu există un anumit domeniu care înregistrează frecvent daune cauzate de inundaţiile din averse. În general, daunele cele mai mari se înregistrează la firme (cu diverse domenii de activitate) şi implică daune ale bunurilor sau clădirilor asigurate.
Însă cele mai multe daune, dar de dimensiuni mai mici, se înregistrează la locuinţe, situate în diverse zone ale ţării afectate de inundaţii cauzate de ploi“, a declarat Adrian Marin, CEO Generali România.
„Dacă ne referim la segmentul de asigurări property, cea mai mare despăgubire, achitată în 2013, de către Generali Romania, a fost pe o poliţă CAR (construction all risks) – toate riscurile de construcţii – încheiată pentru lucrările la un şantier din judeţul Constanţa, iar valoarea acesteia a fost de 1.565.000 de lei. Pagubele au constat în deteriorarea (din cauza greutăţii stratului de zăpadă şi, ulterior, de topirea acesteia) terasamentelor şi lucrărilor executate pe şantier“, a menţionat Marin.
Cea mai bună catastrofă este aceea care nu se întâmplă, am putea să zicem în glumă. Dar unele se întâmplă, printre cele mai frecvente fiind ploile și căderile masive de zăpadă. Acestea nu au ocolit România în ultimii ani. Deşi legislaţie există, românii nu se prea sinchisesc de pericol. Legea nr. 260 din 2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor nu a schimbat mare lucru în cei peste cinci ani de când a intrat în vigoare. „La finele anului 2013, conform datelor publicate de ASF, erau asigurate facultativ un număr de 3.370.766 de locuinţe, în creştere cu 1,38% față de anul 2012“, spune Adrian Marin.
Şi asigurările obligatorii au crescut în ultimul timp, dar rămân încă la un nivel redus comparativ cu numărul total al locuinţelor.
Bucureştenii, cei mai asiguraţi. Maramureş, la coada clasamentului
La finalul lunii martie 2014 erau active la nivel naţional 1.085.078 de asigurări obligatorii de locuinţe (polițe PAD), conform statisticilor Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România), societatea privată care administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor.
„Astfel, în martie 2014 erau de trei ori mai multe locuinţe asigurate obligatoriu faţă de luna similară a anului trecut, când erau active doar 333.860 de polițe PAD", informează site-ul PAID, citând 1asig.ro.
Cele mai multe poliţe PAD erau active în Bucureşti (216.307 de poliţe), Timiş (55.557 de poliţe) şi Prahova (54.669 de poliţe). La polul opus, judeţele cu cele mai puţine locuinţe asigurate obligatoriu au fost Sălaj (6.101), Mehedinţi (8.617) și Harghita (8.821 de poliţe).
În ceea ce priveşte distribuţia pe regiuni, cele mai multe poliţe active sunt în Bucureşti (20% din totalul poliţelor), Muntenia (19,8%) şi Transilvania (15,7%). Cele mai mici acoperiri le întâlnim în Maramureş (2,8% din totalul poliţelor), Bucovina (3,5%) şi Crişana (4,3%).
Puţin peste 10% din case au asigurări obligatorii
Dar România cuprinde circa 8 milioane de unităţi locative, arată analistul imobiliar Ion Radu Zilişteanu. Aşadar, sub 15% din total dispun de o poliţă de asigurare obligatorie. Atunci cât de obligatorie mai este această poliţă, de ce multă lume nu o plăteşte?
În primul rând, pentru că mulţi proprietari se gândesc că nu va cădea necazul tocmai pe capul lor şi atunci, cumpărând asigurarea, nu ar face altceva decât să arunce banii pe fereastră. În al doilea rând, pentru că oricum nu păţesc nimic, chiar dacă se eschivează.
Legislaţia prevede sancţiuni, dar autorităţile evită să le aplice
„Amenda pe care trebuie să o plătească proprietarul locuinţei pentru neîndeplinirea acestei obligaţii este cuprinsă între 100 şi 500 de lei“, a spus Florentina Almăjanu, director general UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.
„Potrivit legii, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să îşi asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale. Primele de asigurare sunt de 10 sau 20 euro (în funcţie de tipul de locuinţă), corespondente unor sume asigurate de 10.000, respectiv 20.000 euro“, explică Almăjanu.
Deci, amenda variază între 100 şi 500 de lei, iar prima de asigurare între 10 şi 20 de euro (45-90 de lei). Mai avantajos să te asiguri, nu?
Primarii nu-i amendează pe cei care îi votează
Nu, pentru că oricum nu vei suporta nicio sancţiune şi ştii asta foarte bine. „Cine dă amenzi? Primarii. Iar aceştia, din interese de grup sau electorale, nu prea amendează lumea“, spune Ion Radu Zilişteanu.
Acesta completează însă că seismele repetate din judeţul Galaţi au crescut de 3,2 ori numărul asigurărilor din zonă, astfel că frica de cutremur pare să fie un factor mai puternic decât legislaţia.
Observăm că, potrivit datelor din piaţă, numărul asigurărilor facultative (peste 3 milioane) este de trei ori mai mare decât cel al asigurărilor obligatorii (circa 1 milion). Faptul se explică prin aceea că proprietarii dispuşi să încheie poliţe au venituri mai ridicate decât cei care preferă să nu o facă, dar şi prin avantajele comerciale ale poliţelor facultative.
Poliţa obligatorie ne despăgubeşte numai la stare de calamitate
„Poliţa obligatorie de locuinţă acoperă doar trei riscuri catastrofale, cutremur, inundaţie şi alunecări de teren, şi are un caracter social, iar poliţa de asigurare facultativă de locuinţă este o asigurare complexă, care acoperă o serie de riscuri suplimentare celor prevăzute în poliţa obligatorie, precum incendiu, trăsnet, explozie, emanaţii de fum, gaz sau vapori, fenomene atmosferice, furt sau tâlhărie, daune produse la instalaţiile de apă, daune cauzate terţilor, răspunderea civilă a familiei etc.“, spune Adrian Marin, de la Generali.
În plus, poliţa obligatorie ne despăgubeşte, în caz de inundaţie provocată de aversă, numai dacă autorităţile au declarat stare de calamitate în zona unde se află construcţia, a precizat Viorel Vasile, de la societatea de intermediere Safety Broker.
„Dacă am o asigurare obligatorie, cu o primă de 20 euro pe an, pot să mai plătesc 15 euro şi închei o poliţă facultativă standard, care cuprinde riscurile de incendiu, furt, inundaţie, cădere de grindină, izbire de vehicule, greutatea stratului de zăpadă, căderi de corpuri“, explică Viorel Vasile.
El mai spune că pot fi încheiate şi asigurări premium pentru cazuri rare, la care nu s-au gândit legiuitorii (de exemplu, decesul unui animal de companie în urma inundaţiei sau a altei catastrofe).
