«Avem o creștere economică cât China“ putem spune, după ultimele date ale Institutului Național de Statistică (INS). Iar creșterea este la propriu cât a Chinei (8,8% în trimestrul al treilea), nu la figurat. Din păcate, aprecierea enormă a produsului intern brut (PIB) nu se vede nici în încrederea față de economie a populației și a analiștilor, nici în stabilitatea macro sau în nivelul de trai.
Guvernul condus de Mihai Tudose scoate în față creșterea PIB și încearcă, astfel, să acopere haosul creat de modificările fiscale adoptate prin Ordonanță de Urgență și care ar trebui să se aplice din prima zi a anului viitor, ca și deprecierea monedei naționale și majorarea dobânzilor de referință pentru creditele bancare. Îngrijorări referitoare la evoluția economiei au apărut deja de la toate părțile implicate în economie, de la BNR și Comisia Europeană până la sindicate și patronate, dar Executivul, susținut și de majoritatea Parlamentară, nu le ia în seamă.
„Mașina se conduce și cu frâna, nu doar cu accelerația“, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, referindu-se la creșterea foarte mare a consumului și implicit a deficitului comercial. Cum toate elementele se leagă între ele în economie, guvernatorul BNR atrage atenția că ar trebui ca guvernul să se aplece către modalități de reducere a deficitelor și de susținere a producției interne și mai puțin către modificări fiscale care produc, cel puțin în primă fază, doar haos în mediul privat.
Impozit pe venit mai mic
Modificare fiscală care a provocat cele mai mari discuții și proteste este cea de mutare a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, concomitent cu reducerea cuantumului acestora pentru a preveni o majorare valorică. Mai exact, se reduce numărul de contribuții sociale obligatorii de la nouă la trei și cota cumulată a acestora de la 39,25% până la 37,25%. Un procent de 35% se va afla în sarcina angajatului, adică va intra în cuantumul salariului brut al acestuia, iar un procent de 2,25% va fi achitat de angajator sub formă de contribuție asiguratorie pentru muncă, care va alimenta Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, dar și alte bugete, având în vedere că, anterior, contribuția pentru acest fond era de 0,2%.
O altă modificare importantă este reducerea impozitului pe venit de la 16% până la 10%. Astfel, un salariat va avea nevoie de o majorare salarială brută de sub 20% pentru a rămâne și anul viitor cu același venit net, în timp ce cheltuiala totală a angajatorului se reduce nesemnificativ (cu câțiva lei). Impozitul pe venit de 10% va fi aplicat pentru toate câştigurile realizate de o persoană fizică, cu excepția celor din dividende, care vor fi taxate tot cu 5%.
Din păcate, de aici încolo lucrurile se complică.
În lipsa unor clarificări asupra unor categorii speciale de angajați sau a unor asigurări că modificările vor fi aplicate după dorința guvernului de toți angajatorii, mulți salariați ar putea fi dezavantajați. În primul rând, sindicatele nu au nicio asigurare că toți angajatorii vor opera creșterea necesară a salariului brut, ceea ce ar duce la o micșorare semnificativă a venitului net. Guvernul nu poate impune prin lege o astfel de majorare, decât în cazul salariului minim, și companiile nu pot fi obligate să le opereze.
Considerăm că este foarte important va toate măsurile fiscale să fie subiectul unui studiu minuțios de impact
și să evite volatilitatea inutilă pentru gospodării și firme.
Alejangro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru România și Bulgaria
Problema, așa cum o identifică și Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari și Service Director la Coface România, stă în încredere. „Oamenii de afaceri se întreabă ce se va întâmpla anul viitor, dacă nu cumva guvernul nu va opera majorări de taxe văzând că nu încasează suficient la buget“, arată Iancu Guda, care arată că mediul de afaceri stă în expectativă pentru a vedea ce se întâmplă. De cealaltă parte, sindicatele au anunțat că așteaptă luna februarie 2018, când vor încasa salariile după noul format și, în funcție de cuantumul veniturilor, vor declanșa proteste.
Guvernul, în urma atenționărilor repetate ale altor instituții, precum ANIS (Patronatul Industriei IT), a declarat că va da reglementări clare prin care să se păstreze impozitul zero pe venitul celor care lucrează în domeniu. Cel mai probabil, tot așa vor fi rezolvate și alte neclarități, precum sporurile pe care unele categorii le primesc în prezent și care depind de valoarea salariului brut.
Tot în Ordonanța dată de Executiv, este majorat și salariul minim brut, de la 1.450 de lei la 1.900 lei (cu tot cu contribuția angajatorului), iar aici schimbarea obligatorie va afecta peste 1,3 milioane angajați, care vor primi 100 de lei în plus la venitul net. Din păcate, majorarea va lovi companiile mici care nu o duc prea bine, ceea ce înseamnă că, este posibil să asistăm la concedieri în acest sector.
De asemenea, vor fi taxate mai mult PFA-urile (persoane fizice autorizate), care vor achita taxe și impozite la fel ca salariații cu carte de muncă, adică 35% CAS și CASS plus 10% impozit pe venit. Partea bună este că se va putea opta pentru achitarea acestora la nivelul salariului minim, ceea ce înseamnă că am putea asista la o migrare a celor cu venituri mari către acest tip de plată. Desigur, asta dacă nu se modifică între timp legea, deoarece, până acum a dispărut prevederea inițială care elimina obligativitatea plății CAS și CASS pentru PFA-urile care achită aceste contribuții pe un contract de muncă.
1% impozit pe cifra de afaceri pentru microintreprinderi
O altă modificare importantă este impozitarea cu 1% din cifra de afaceri a companiilor cu venituri sub un milion de euro anual, nu cu 16% impozit pe profitul realizat. În prezent, doar companiile cu venituri de până la 500.000 de euro intră la acest tip de plată, cu excepție pentru cele din consultanță și management. Modificarea atinge peste 450.000 de companii din totalul celor 661.000 de firme din țara noastră și are potențialul de a afecta semnificativ companiile care nu au marje mari de profit.
Conform calculelor realizate de economiști este necesară o marjă de profit de 6,5% pentru a acoperi un impozit de 1% pe cifra de afaceri. De asemenea, modificarea va lovi și în firmele nou-deschise și în investiții, acestea fiind obligate să achite impozitul chiar dacă nu înregistrează profit. Dacă luăm în calcul și faptul că circa 290.000 de companii au capitaluri negative, adică au datorii mai mari decât activele proprii, este clar că anul viitor foarte mult firme vor avea probleme.
Au apărut deja informații care arată că ar putea fi modificată și această măsură, în sensul de a deveni opțională, nu obligatorie. Mai mulți reprezentanți ai Camerelor de Comerț au avut deja discuții cu prim-ministrul Mihai Tudose pentru a-și prezenta îngrijorările, mai ales că nu se observă beneficii semnificative nici în zona încasărilor la buget. „Modul în care noile măsuri fiscale au fost comunicate insuflă, atât în rândul companiilor germane, cât și al angajaților acestora, un profund sentiment de nesiguranță“, arată Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană. De altfel, graba cu care au fost adoptate modificările fiscale nu este justificată decât, eventual, politic. În mod normal, „astfel de măsuri structurale, atât de importante, care au repercusiuni asupra întregii economii și asupra populației, nu ar trebui adoptate decât în baza unor studii de impact serioase și în cadrul unui dialog intens și real între Guvern și mediul de afaceri.“
Din primăvară am spus că leul nu are spațiu de apreciere, cu calcule realizate pe baza prețurilor bunurilor de consum din regiune. Trendul a rămas, dar este o depreciere lentă, nu volatilă.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Și nu doar mediul de afaceri contestă măsurile, ci și administrațiile locale, care își vor vedea veniturile diminuate ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. Din acest impozit, o cotă defalcată ajunge la bugetele locale, iar în prezent reprezintă între 20% și 40% la mai toate primăriile (cu excepția Capitalei, unde reprezintă 50%), iar micșorarea va reduce cu o medie de 15% veniturile administrațiilor locale. Primarii au obținut, deocamdată, doar asigurări verbale din partea guvernului în sensul că veniturile vor fi compensate direct de la bugetul de stat. Cel mai probabil, compensarea va fi realizată prin transferul de bani de la alte bugete, cum sunt cele sociale, iar per total deficitele rămân la fel ca până acum.
Practic, asistăm la un haos fiscal care nu are aproape niciun efect pozitiv, având în vedere că nu cresc nici veniturile bugetare, nici veniturile populației și nici cele ale companiilor. În acest timp, măsuri precum combaterea economiei subterane se lasă așteptate, iar încasările la buget nu țin pasul cu creșterea economică. Estimată la 27,6% din PIB la nivelul anului trecut, în scădere de la 28,4% în 2013, economia subterană rămâne o problemă pentru țara noastră. „Dacă s-a fi adoptat măsurile pe care noi le-am propus de eliminare a economiei subterane, am fi reușit o micșorare cu zece puncte procentuale ale acesteia, adică am fi ajuns la nivelul mediu al UE, iar bugetul ar fi încasat cu 14 miliarde de euro mai mult“, spune Cosmin Vladimirescu, director general la Mastercard România.
Din păcate, dintre măsurile propuse, a intrat în vigoare doar obligativitatea deținerii unui POS pentru plăți electronice pentru toți comercianții cu încasări mai mari de 10.000 de euro anual, dar ponderea plăților cu cardul a crescut doar de la 4,4% în 2013 până la 6,4% în 2016.
