Preşedintele rus a manipulat mult timp, cu pricepere, disensiunile în cadrul Uniunii Europene şi, în special, reticenţele Germaniei faţă de a pedepsi în mod semnificativ o ţară al cărei prim partener comercial este.
Dar prăbuşirea zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines – doborât la 17 iulie de o rachetă trasă, probabil, de separatişti proruşi, după cum susţin Kievul şi Washingtonul, şi care s-a soldat cu 298 de morţi dintre care 193 olandezi – a determinat în această săptămână UE să impună sancţiuni economice fără precedent împotriva Moscovei, acuzată că înarmează rebeliunea.
Intrate în vigoare vineri, aceste sancţiuni interzic cel puţin trei luni principalelor bănci de stat ruseşti accesul la pieţele de capital europene şi impun un embargo asupra vânzărilor de arme şi de echipamente petroliere Rusiei.
'În viitorul apropiat, aceste sancţiuni nu îl obligă pe Putin să-şi schimbe politica în Ucraina, dar pe termen lung s-ar putea', estimează analistul Konstantin Kalacev.
Într-o ţară aflată deja în pragul recesiunii, 'dacă populaţia resimte masiv efectele sancţiunilor şi dacă ea exercită presiune asupra popularităţii lui Putin, atunci aceasta ar putea merge. Puterea rusă depinde enorm de popularitatea lui Putin', continuă şeful centrului de analiză 'Expert Politic'.
Or, sprijinul politic afişat de Putin faţă de separatiştii rusofoni din Ucraina – Kremlinul neagă orice ajutor direct – relatat pe larg de media apropiată puterii, contribuie la excepţionala popularitate a omului forte al ţării din 2000, peste 80% din opinii favorabile
'Putin este într-o situaţie dificilă', confirmă un alt analist, Maria Lipman. 'Dacă el nu-şi schimbă politica, sancţiunile se vor agrava. El încearcă să manevreze astfel încât aceasta să nu pară un recul. Dar dacă ea nu este nulă, marja sa de manevră este foarte redusă'.
Oricâtă maliţiozitate ar putea fi descifrată în aceste cuvinte, omagiul adus vineri de Putin soldaţilor din Primul Război Mondial a fost foarte calibrat. Şeful statului a denunţat 'reticenţa de a se asculta unii pe alţii' în 1914, ca şi astăzi. Dar 'pentru că Rusia nu a fost ascultată la vremea respectivă, ea a trebuit să sară în ajutor fraţilor săi slavi, apărându-se ea însăşi şi apărându-şi cetăţenii de o agresiune străină', a subliniat Putin într-o paralelă implicită cu tensiunile actuale.
Pe teren, sprijinul provenind din teritoriul rus pentru separatiştii ucraineni a crescut, s-a arătat preocupat vineri preşedintele american Barack Obama, într-o convorbire telefonică cu omologul său rus.
Dar Vladimir Putin ştie de asemenea că doar un sfert din populaţia sa ar susţine o intervenţie militară directă în Ucraina, potrivit unui sondaj publicat joi.
Ca în orice criză în care mizele cresc periculos, SUA şi UE se confruntă cu aceeaşi dilemă ca şi Putin: să găsească o ieşire fără să-şi afecteze imaginea pentru a opri escalada.
Cotidianul britanic The Independent a evocat un plan germano-rus aflat în studiu, prevăzând o securizare a frontierelor Ucrainei şi o aprovizionare energetică de către Rusia în schimbul unei recunoaşteri internaţionale a alipirii Crimeii la Federaţia Rusă, plan dezminţit însă categoric de Berlin.
'Conflictul în Ucraina se agravează şi există riscul internaţionalizării acestuia. Occidentul are mijloacele să facă rău Rusiei, dar el nu poate pune capăt războiului fără Rusia. Îi va da el această şansă lui Putin?', se întreabă Lipman.
Un element cheie al acestui puzzle rezidă în concluziile la care vor ajunge experţii internaţionali care au început vineri, în fine, să lucreze la locul prăbuşirii avionului malaezian pentru a încerca să-i identifice pe responsabilii de această dramă.
Vladimir Putin şi-a cântărit meticulos sprijinul acordat rebelilor ucraineni proruşi. Dacă responsabilitatea acestora în accidentul zborului MH17 va fi stabilită, 'este o povară pe care el nu va putea să şi-o asume. Preţul ar fi prea mare. El îi va renega', estimează Andrei Kolesnikov, unul dintre jurnaliştii ruşi care îl cunosc foarte bine pe Putin.AGERPRES