Până în prezent, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a verificat 30 de persoane cu averi mari, de peste 25 milioane de euro. Dintre acestea, 11 nu au putut justifica complet veniturile . În cazul lor, controalele sunt pe ultima sută de metri, urmând să se încheie cu un raport de inspecţie fiscală. „Sunt chestiuni care nu devin publice atâta timp cât aceste persoane îşi achită obligaţiile. Devin publice dacă devin cazuri infracţionale“, precizează preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, explicând că, în funcţie de concluziile din rapoartele de inspecţie fiscală în anumite situaţii procedurile ar putea fi continuate în contencios, implicit cu sesizări penale.

De la 1 ianuarie, Fiscul va extinde verificările pentru alte 4.600 de persoane ale căror averi sunt însemnate, dar nu la nivelul celor din primul eşantion controlat. În ţară vor fi create şapte structuri teritoriale de verificare a persoanelor cu venituri mari subordonate direcţiei care funcţionează acum în ANAF. Vor lucra peste 180 de specialişti care au trecut proba integrităţii şi care vor fi repartizaţi în teritoriu în funcţie de eşantionarea persoanelor cu averi.

„În 2015, vor fi supuşi verificării preliminare (cei 4.600 – n.red.) în funcţie de care se va purcede la inspecţia fiscală propriu-zisă în timpul căreia trebuie să dovedească fiscalizarea veniturilor“, afirmă preşedintele ANAF. Din lotul iniţial, din care au fost selectate cele 30 de persoane care au fost deja verificate, au rămas în lucru alte 370 de persoane cu averi foarte mari, de a căror situaţie fiscală se ocupă o structură specializată, având în vedere gradul foarte ridicat de complexitate.

Anul viitor, acţiunile se vor intensifica. „Vor fi surprize. Mulţi dintre cei care se plimbă acum cu Ferrari sau mai ştiu eu ce şi n-au fost întrebaţi dacă şi-au fiscalizat veniturile să se aştepte la verificări. Avem în vedere averea afişată, adică bunuri imobiliare şi mobile, bani în conturi, acţiuni şamd“, spune Gelu Ştefan Diaconu. Conform Codului de procedură fiscală, inspectorii constată dacă există  diferenţe semnificative între veniturile estimate pe baza situației fiscale personale şi cele declarate. Dacă diferenţele depăşesc 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei, sunt continuate verificările.

Cum află Fiscul veniturile ascunse?

Metoda sursei şi cheltuirii fondului: Sunt avute în vedere fluxurile de numerar. Veniturile sustrase de la impozitare sunt aflate prin compararea cheltuielilor cu veniturile declarate în perioada supusă verificării.

Metoda fluxurilor de trezorerie: Sunt analizate intrările şi ieşirile de sume în/din conturile bancare, precum şi intrările şi ieşirile de sume în numerar. Sunt identificate venituri nedeclarate, prin analizarea valorii şi frecvenţei depunerilor în conturile bancare şi a surselor acestor depuneri.

Metoda patrimoniului: Sunt analizate creşterea şi descreşterea patrimoniului net. Sunt analizate efectele pe care le au asupra patrimoniului net achiziţionarea de active, reducerea de obligaţii şi cheltuielile efectuate din surse de venit care nu sunt declarate ca impozabile.