În acest context, Asociaţia solicită 'eliminarea amendamentelor neconcurenţiale şi discriminatorii din proiectul Legii comercializării produselor alimentare (Legea 321) al căror obiectiv principal este afectarea comerţului modern". 
"Invocarea ideii ca prin noua lege vor fi sprijinite interesele producătorilor români, mai ales ale celor mici, reprezintă o inducere în eroare a opiniei publice', afirmă AMRCR. 

Potrivit sursei citate, conceptul de "aprovizionare pe lanţul scurt' adoptat de Comisia pentru agricultură nu reprezintă deloc o garanţie nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse româneşti într-o pondere mai mare, dar la preţuri egale sau mai mici, şi nici pentru producătorii români că vor fi apăraţi de concurenţa unor producători externi. 

"Dimpotrivă, apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României şi cei din Ungaria pentru magazinele din vestul ţării. În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor româneşti, iar această tendinţă va continua. Motivaţia este simplă: consumatorii din România solicită produse româneşti', notează reprezentanţii hipermarketurilor. 

AMRCR precizează că marile magazine au înţeles să dezvolte împreună cu producătorii locali proiecte comerciale dedicate produselor româneşti prin oferirea de servicii logistice şi oportunităţi de promovare. Aceste acţiuni sunt realizate prin bugete de marketing, adică şi prin aşa-numitele 'taxe de raft', explicit acceptate şi de legislaţia comunitară. 

'Prin efectul schimbărilor legislative preconizate, acestea nu vor mai fi posibile. Cei care contestă beneficiile comerţului modern pentru consumator şi pentru producţia autohtonă sunt în mare măsură cei care fie nu sunt dispuşi să caute formule pentru a investi în depozitare, ambalare, marketing sau logistică, fie cei care practică un management precar sau pur şi simplu nu au o capacitate comercială adecvată. Toţi aceştia sunt dispuşi să accepte justificările puerile ale celor care nu le pot găsi soluţii reale în sectorul agroalimentar, dar le prezintă campanii rudimentare destinate pe de o parte să inducă în mentalul public ideea conspirativă că marile magazine reprezintă sursa majoră a dificultăţilor cu care se confruntă în special micii producători locali, iar pe de altă parte că rigorile competiţiei pot fi ocolite politico-legislativ', explică Asociaţia. 

În viziunea AMRCR, astfel de grupuri instigă la nerespectarea principiilor de piaţă şi a libertăţilor economice ale comercianţilor şi consumatorilor, iar prin utilizarea unor mesaje populiste, de genul "agricultura noastră poate să livreze 100%', se urmăreşte crearea unei atmosfere generale de ostilitate, chiar de ură, faţă de supermarketuri. 

'Victime directe ale modificărilor preconizate pot fi, însă, mulţi alţi producători locali care, prin eforturi comune, tenacitate şi inteligenţă au reuşit să devină parteneri consacraţi ai marilor lanţuri de magazine şi să intre pe piaţa extrem de competitivă cu produse româneşti. Aceştia sunt în pericol de a fi înlăturaţi de pe piaţă foarte greu obţinută de către cei cărora li se garantează practic business-ul prin instituirea unei cote obligatorii indiferent de performanţă. În acest context, s-a putut observa cum opiniile avizate ale instituţiilor autorizate ale statului, cum este Consiliul Concurenţei, sunt aruncate în derizoriu doar pentru că au atras atenţia asupra riscurilor la care vor fi expuşi consumatorii şi operatorii economici ca urmare a acestor iniţiative legislative', susţin reprezentanţii Asociaţiei. 

Aceştia consideră că, deşi Ministerul Agriculturii a declarat public că sprijină respectivul proiect de lege, pentru că este în interesul producătorilor români, nu a prezentat nicio analiză care să ofere o minimă garanţie că producătorii români au capacitatea verificată prin care să susţină constant, cantitativ, calitativ-sortimental sau logistic aprovizionarea magazinelor cu cotele obligatorii de produse impuse de noua formă a legii. 

'Textul adoptat omite să precizeze şi ce trebuie să facă retailerii în cazul în care promisiunile triumfaliste vehiculate public nu se confirmă în realitate. Abordarea dezechilibrată a legii este evidentă. Producătorul va scăpa cu o amendă, dar retailerul este pasibil de ridicarea licenţei. Solicităm Guvernului şi Camerei Deputaţilor să nu accepte eludarea obligaţiei de notificare către Comisia Europeană a întregului text adoptat, deoarece în forma actuală această procedură este cerută doar în cazul articolului referitor la etichetarea cărnii româneşti. Credem că Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, precum şi comisiile parlamentare abilitate sunt cele care ar trebui să se ocupe de legislaţia fiscală sau de cea referitoare la comerţ, şi nu Agricultură, unde a ajuns să fie reglementat modul în care trebuie să se încheie contractele sau să se dea definiţia contractului comercial, în pofida prevederilor Codului Civil', menţionează sursa citată. 

AMRCR susţine, totodată, că girarea "cu seninătate" a unor "experimente legislative nefundamentate şi cu final incert", bazate doar pe "sloganuri stridente", vor sfârşi prin a afecta cu precădere consumatorul. 

'Cercetările sociologice subliniază că majoritatea covârşitoare a românilor are o părere bună şi foarte bună despre supermarketuri, apreciind oferta abundentă de produse şi servicii, modul de prezentare, condiţiile de siguranţă şi confort, experienţa generală a actului de cumpărare. Nu credem că românii şi-ar dori ca marile magazine să devină simple depozite sau spaţii comerciale sordide care să amintească de trecut. Comerţul modern a adus în România un plus de civilizaţie şi satisfacţie pentru consumator, iar pentru statul român este un contributor financiar semnificativ şi transparent, numeroase familii şi comunităţi bazându-se pe locurile de muncă oferite de marii retaileri. Aceste beneficii sunt, astăzi, în pericol', se notează în comunicatul AMRCR. 

Conform unui proiect de lege depus, pe data de 4 martie, la Parlament, de deputaţi ai PNL, supermarketurile ar putea fi obligate să asigure spaţii de expunere pentru produsele alimentare ale producătorilor români de minim 50%, din care cel puţin 20% să fie alocate producătorilor locali şi să perceapă taxe de maximum 5% pentru aceştia. 

Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi liberali, printre care Claudia Boghicevici, Raluca Turcan, Cezar Preda, modifică Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. 

În data de 19 aprilie 2016, Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor a dat raport de adoptare proiectului de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanţul scurt, iar supermarketurile vor funcţiona în continuare şi în week-end. 

Potrivit proiectului de lege, "comercianţii persoane fizice autorizate care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produse alimentare vor avea obligaţia ca, pentru produsele alimentare – lapte şi produse lactate, carne şi produse de carne, fructe, legume şi produsele fabricate din acestea, panificaţie, patiserie şi cofetărie -, fabricate de către producători din România să asigure spaţii de expunere şi vânzare de cel puţin 50% din suprafaţa existentă folosită pentru comercializarea alimentelor. În acest sens, minim 20% din aceste spaţii să fie alocate către toţi producătorii locali". 

De asemenea, proiectul prevede ca serviciile, discounturile şi alte obligaţii cerute de comercianţi producătorilor români de produse alimentare să nu depăşească 5% din valoarea mărfurilor comercializate. 

Documentul urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

AGERPRES