Economia americană este în creştere de aproximativ 100 de luni. E cea mai lungă astfel de perioadă de după Al Doilea Război Mondial, dar în economie, ce urcă, trebuie să şi coboare.

Andrei Rădulescu, economist-şef al unei bănci: „Evident că pe măsură ce se acumulează semnale de maturitate în economia americană, prima economie a lumii cu o pondere de aproximativ 25% în PIB-ul global, trebuie să ne aşteptăm şi la o aterizare. În primul rând, semnalul îl va da bursa.”

Încă nu se ştie cum va arăta criza economică.

Claudiu Cazacu, analist financiar: „Părerea mea că va fi, ori mult mai dispersată în timp, ori mult mai severă şi mult mai acută.”

Deşi România nu este la fel de pregătită pentru o astfel de perioada faţă de 2008, executivul păstrează cheltuielile la un nivel ridicat.

 „Este deosebit de imprudent ca să tratăm, inclusiv în România, cheltuielile publice ca şi cum trăim într-o nouă epocă de aur, care nu se va încheia.”, a mai transmis Claudiu Cazacu.

La fel ca în 2008, grosul creşterii economice vine din consum. Firmele sunt dependente unele de altele şi recuperează tot mai greu datoriile de la parteneri. Durata aproape că s-a dublat în ultimii 9 ani. Mediul de afaceri nu are experienţa unei crize. Mai mult de o treime dintre firme se închid înainte să împlinească 5 ani.

 “Jumătate din companiile care sunt active în România nu au trecut prin criza financiară din anul 2008-2009, nu văd cum un asemena mediu de afaceri sa poată gestiona mai bine următoarea recesiune. Primul efect va fi pe plan financiar. O viitoare recesiune va face ca neîncrederea să crească, să se instaureze sentimentul de panică, ceea ce va reduce la retragerea capitalurilor din țările emergente, inclusiv Romania.”, a declarat Iancu Guda, preşedintele AAFBR.

Complicații pot apărea și la nivelul dobânzilor, care deja sunt la un nivel foarte redus.