"Este o idee copiată din Polonia, cu o perioadă de implementare de 18 – 24 de luni. Fondul ar fi alimentat cu banii obţinuţi de stat din privatizări şi din listări suplimentare pe Bursă. Noutatea în acest caz ar fi că nu trebuie să afecteze nici deficitul bugetar şi nici datoria publică, dacă discutăm de împrumuturile pe care le-ar putea obţine. Acest fond poate să investească în proiecte economice viabile, dar nu mai mult de 49% dintr-un proiect economic, deci restul de 51% trebuie adus de mediul privat, gen fonduri de pensii, BERD, BEI, IFC, sau alte surse de finanţare. De asemenea, Fondul este obligat să investească în proiecte economice care au o rentabilitate internă consistentă, iar Consiliul de Administraţie este format, în majoritate, din membri din mediul privat", a explicat Anghel.

El a precizat că, în aceste condiţii, în cazul Poloniei, Eurostat a acceptat ca toate investiţiile pe care le face Fondul de dezvoltare să nu intre nici în deficitul bugetar şi nici în datoria publică. Astfel, la un euro pe care statul îl investeşte, pe lângă faptul că nu este afectat deficitul, aduce cel puţin încă un euro în economie, a mai spus Anghel.

'Fondul poate investi între 20% şi 49% dintr-un proiect. Am făcut un calcul estimativ, prin listarea unor companii sau privatizări putem discuta de circa trei miliarde de euro pe care statul român ar putea să îi obţină şi să investească în acest fond care, la rândul lui, ar putea să capaciteze din economia privată, fonduri de pensii, între trei şi nouă miliarde de euro. În total discutăm de investiţii în economie între 6 şi 12 miliarde de euro', a subliniat Lucian Anghel.

El a explicat că sunt proiecte care nu pot obţine finanţare bancară, pentru că perioada de recuperare a investiţiei este foarte lungă, spre exemplu realizarea unui pod.

'Un astfel de fond ar putea face acest lucru. Dar trebuie schimbată şi legislaţia, pentru a permite fondurilor de pensii să investească în astfel de proiecte', a mai spus Anghel. AGERPRES