Impactul ”Brexit-ului” asupra City-ului londonez va depinde în mare parte de relaţiile comerciale dintre Regatul Unit şi UE, a explicat Mark Carney. Recunoaşterea mutuală, cu ajutorul căreia UE şi Marea Britanie îşi acceptă regulile fiecăreia, ar avea un impact mai redus decât recunoaşterea 'unei a treia ţări', conform căreia UE permite doar băncilor din statele din afara blocului comunitar să aibă acces la piaţa unică dacă acceptă reglementări similare.

În prezent, băncile din Marea Britanie au 'un paşaport' care le permite accesul neîngrădit la toate celelalte 27 de state membre ale UE, o situaţie care se va schimba în eventualitatea unei recunoaşteri mutuale din cauza 'Brexit-ului'. ”În mod fundamental, problema este ce nivel al recunoaşterii mutuale va fi atribuit Marii Britanii şi dacă reglementările privind recunoaşterea mutuală ar putea fi negociate pentru a fi asemănătoare cu actualul regim de care beneficiază băncile”, a explicat Carney, avertizând că eventualele negocieri vor fi îndelungate.

Întrebat dacă unele activităţi bancare ar putea fi mutate în afara Marii Britanii dacă nu va exista recunoaşterea mutuală, guvernatorul Băncii Angliei a răspuns: 'Unii se aşteaptă la relocarea unor activităţi şi cu certitudine există o logică în asta. Aş spune că instituţii financiare importante au planuri de rezervă pentru eventualitatea 'Brexit-ului'.

În 19 februarie, liderii din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord care oferă Marii Britanii libertate de acţiune în aplicarea reglementărilor privind băncile şi pieţele financiare, dar stabileşte că va exista un set unic de reguli pentru sectorul financiar din cadrul Uniunii Europene.

Acordul menit să păstreze Marea Britanie în UE a fost sprijinit în unanimitate de toţi liderii celor 28 de state membre, a afirmat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. În cele două zile ale summitului în care s-au stabilit noile condiţii pentru evitarea ieşirii Marii Britanii din UE (Brexit), Franţa a făcut presiuni pentru reducerea concesiilor oferite centrului financiar al ţării, argumentând că City of London obţine astfel avantaje incorecte, deşi generează aproximativ 10% din PIB-ul Regatului Unit. (Sursa: Agerpres)