Pragul de venit instituit prin legea locuinţei, în vigoare din 1996, este aplicabil în cazul majorităţii programelor publice dedicate locuirii, constată instituţia internaţională.
„Având în vedere nivelurile mici ale veniturilor din România, pragul de 1.866 lei (380 euro) se situează în decila superioară a celui mai mare nivel la veniturilor populaţiei, cea ce înseamnă că, din punctul de vedere al criteriilor de venit, aproape toată populaţia, cu excepţia unui procent de 7-8% de persoane cu venituri foarte mari, poate solicita locuinţe sociale“, se precizează în raportul citat.
Bancherii remarcă faptul că majoritatea subvenţiilor publice oferite în sectorul locuirii vizează gospodăriile cu venituri medii. Cele mai mari programe guvernamentale în sectorul locuirii includ programul de locuinţe pentru tineri demarat de ANL, care a atras 224 milioane euro, programul Prima Casă, care a înghiţit 4 miliarde euro din 2009, şi subvenţia BauSpar (188 milioane euro până în prezent).
„Direcţionarea necorespunzătoare a programelor se datorează în parte lipsei stimulentelor pentru ca autorităţile locale să orienteze subvenţiile către persoanele care au cea mai mare nevoie de ele şi care este posibil să nu-şi plătească facturile de utilităţi şi în parte din cauza răspunderii financiare asociate cu locuinţele publice în cazul cărora chiriile sunt subvenţionate foarte mult de autorităţile locale“, arată raportul Băncii Mondiale.
Raportul Băncii Mondiale, finalizat în vara lui 2015, serveşte Guvernului României pentru întocmirea strategiei naţionale de locuire, proiect care va veni cu un pachet de măsuri legislative şi un program de investiţii. Strategia ar trebui să intre în dezbatere publică în maxim două luni, potrivit reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
