Clienţii cu credite în franci elveţieni au fost ajutaţi, de la începutul anului până în prezent, doar de faptul că aprecierea monedei elveţiene nu numai că s-a oprit, dar chiar a dat înapoi jumătate din câştigul obţinut în faţa leului, imediat după ce Banca Centrală a Elveţiei a anunţat, în 15 ianuarie, că renunţă la pragul de apreciere pentru moneda sa, de 1,2 franci pe euro.
Cu excepţia Băncii Transilvania, care a făcut o ofertă concretă clienţilor preluaţi odată cu Volksbank, celelalte bănci fie continuă să ignore complet problemele cu care se confruntă debitorii, fie vin cu promisiuni incerte atât în ceea ce priveşte forma finală, cât şi impactul asupra clientului.
Cei care au de plătit rate la astfel de credite au aflat, nu de la bancă, ci de la asociaţia la care au aderat pentru a fi sprijiniţi în negocierile cu banca, respectiv de la Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), că două dintre băncile cu portofolii importante de credite în franci pregătesc oferte oarecum standardizate pentru clienţi. Ambele, însă, prelungesc nepermis anunţul oficial şi, implicit, momentul în care oferta devine accesibilă.
Nepermis pentru că, încă din primăvara acestui an, s-a constituit o echipă de negociere care a fost mandatată de mai mulţi clienţi cu credite în franci să negocieze cu băncile găsirea unor soluţii pentru împărţirea poverii între debitor şi creditor. Însă, până la finalul perioadei de negociere, respectiv 30 iunie 2015, nicio bancă, cu excepţia Băncii Transilvania, nu a venit cu o ofertă concretă în acest sens. Abia ulterior, două bănci au rămas deschise discuţiilor şi au avansat o serie de propuneri, dar nu o ofertă concretă.
Nu toţi clienţii sunt avantajaţi
Mai mult, nici aceste propuneri nu sunt în avantajul tuturor clienţilor, însă mai pot fi îmbunătăţite conform recomandărilor echipei de negociere.
Concret, potrivit unei informări primită de membrii AURSF care au fost implicaţi în procesul de negociere din partea echipei, formată din Alin Iacob, preşedintele AURSF, Alexandra Burada, Andreea Cristoforidis şi Cătălin Voivozeanu, cele două bănci cu care au continuat discuţiile sunt OTP Bank şi Bancpost.
OTP a promis o ofertă pentru întregul portofoliu de credite garantate, în franci elveţieni, inclusiv pentru cele externalizate. ”Oferta va presupune, din spusele oficialilor băncii, un discount la soldul creditului şi o conversie la lei sau euro”, se menţionează în informare. Pentru lei, dobânda va fi variabilă, formată dintr-o marjă fixă de 3,5 – 4% plus ROBOR la 3 luni. Valoarea discount-ului va varia în funcţie de tipologia creditului, astfel că discountul mediu, pe întreg portofoliul, va fi de 20%.
Membrii echipei de negociere atrag, însă, atenţia asupra faptului că nu toţi clienţii vor beneficia de acest discount, pentru că propunerea pleacă de la 10%. ”La momentul discuţiei cu noi, modalitatea de stabilire a discountului era exprimată pe baza unui algoritm neclar şi netransparent, lucru care va duce la diferenţieri destul de importante între clienţi. Astfel, este posibil ca discountul multor consumatori să se plaseze înspre limita minimă menţionată de bancă (procent care nu acoperă, în majoritatea cazurilor, nici dobânda încasată abuziv de bancă)”, subliniază echipa de negociere.
În acest context, reprezentanţii clienţilor au transmis băncii că ar fi de preferat o variantă mai simplă, precum cea a Băncii Transilvania în cazul clienţilor Volksbank, respectiv rambursarea tuturor sumelor percepute de la clienţi în mod abuziv, după care să se aplice un discount cât mai important la soldul rămas. Există încă şanse să se ţină cont de aceste recomandări, având în vedere că oferta este în construcţie şi va fi disponibilă în octombrie, după cum a promis banca.
Fără discount la conversie
La Bancpost, oferta lasă şi mai mult de dorit. Varianta propusă presupune o conversie în lei, cu dobânda fixă de 1,5% în primii trei ani pentru creditul rezultat, urmând ca, ulterior, să se aplice o dobândă prestabilită contractual, compusă din ROBOR plus o marjă fixă cuprinsă între 3% şi 4,6%, în funcţie de tipul creditului şi de situaţia specifică a fiecărui debitor în parte. În acest caz, există riscul ca decizia băncii să fie subiectivă. În plus, clientul va trece, din nou, de la o rată redusă, timp de cinci ani, având în vedere dobânda mică stabilită pentru această perioadă, la o rată mult mai mare după expirarea acestei perioade. În plus, oferta nu are nicio componentă de discount la sold. ”Aspectul negativ cel mai important al acestei oferte îl reprezintă faptul că, în lipsa unui discount la soldul creditului, consumatorii păstrează un grad ridicat de vulnerabilitate în faţa băncii, având în vedere reducerea dramatică a valorii proprietăţii cu care au garantat creditul”, mai avertizează echipa de negociere în informarea menţionată.
În aceste condiţii, în care băncile nu par dispuse să vină cu oferte care să uşureze cu adevărat povara clienţilor, au revenit în discuţie şi iniţiativele privind o lege a conversiei creditelor abandonate peste vară. Pe de o parte, deputatul PSD, Ana Birchall, a anunţat că s-au reluat discuţiile în Camera Deputaţilor pe marginea proiectului privind conversia creditelor în valută, iniţiat de ea. Pe de altă parte, reprezentanţii clienţilor aşteaptă de la Ministerul Finanţelor organizarea unei întâlniri, la care să participe şi băncile, pentru a se stabili forma finală a proiectului de lege propus în primăvara acestui an. După această întâlnire, actul ar urma să intre în procesul legislativ parlamentar.
Propunerea OTP Bank
– conversie în lei sau euro;
– discount de 20% în medie pe portofoliu;
– pentru lei, dobânda va fi variabilă cu marjă 3,5% – 4% plus ROBOR la 3 luni.
Propunerea Bancpost
– conversie în lei;
– dobândă de 1,5% fixă cinci ani, apoi variabilă cu marjă 3% – 4,6% plus ROBOR;
– nu se acordă discount.