Macroeconomic stăm bine, dar este necesar să nu „tulburăm“ apele. Acesta pare a fi mesajul pe care Banca Națională a României (BNR) îl promovează intensiv către opinia publică și către oficiali, fie români, fie străini. Acest mesaj a fost dat, recent, şi la întâlnirea cu ambasadorii statelor Uniunii Europene în România, discuții care au loc în fiecare an și reprezintă un semnal către investitorii statelor respective. Cea mai importantă idee din prezentarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, este că vom avea și anul acesta o creștere economică de 3,5%, mult peste media UE, dar și peste cea de anul trecut, de 2,4%. Revenirea, vizibilă la nivelul tuturor indicatorilor permite și curățarea problemelor din majoritatea sectoarelor economice, inclusiv cel bancar, care rămâne o zonă sensibilă până la eliminarea tuturor creditelor provocatoare de pierderi.

Profitul realizat de sistemul bancar în primele opt luni ale anului se ridică la 2,3 miliarde lei, conform datelor prezentate de șeful BNR. Cu o creștere semnificativă de-a lungul anului. După un profit de 800 milioane lei la sfârșitul primului trimestru, câștigul băncilor aproape s-a triplat în celelalte cinci luni. Chiar și așa, însă, va fi greu de acoperit pierderea de 4,4 miliarde lei de anul trecut, anul cel mai negru pentru sistemul bancar de la noi. Pierderea din 2014 a fost provocată, în principal, de cerința BNR ca băncile să își reevalueze garanțiile aferente creditelor, în principal, cele imobiliare, și să provizioneze cu până la 90% valoarea finanțărilor acordate firmelor intrate în insolvență.

De asemenea, au fost scoase din bilanț creditele neperformante provizionate integral, ceea ce a dus la un indicator de solvabilitate la nivel de sistem de 17,28% față de 15,46% în 2013 și un nivel al creditelor NPL de 13,93% de la 20,39% la începutul anului trecut.

Depozitele depășesc creditele

Rata de NPL a continuat să scadă și anul acesta ajungând până la 12,6% în august. Conform datelor Centralei de riscuri de credit a BNR, valoarea totală a NPL scoase în afara bilanțului după provizionarea integrală a ajuns la 8,3 miliarde lei la jumătatea acestui an, după ce cu un an în urmă valoarea era de doar 720 milioane lei. La acestea se adaugă pachetele de NPL vândute către firmele specializate de recuperare a creanțelor, pachete în valoare de sute de milioane de euro, care sunt programate pentru vânzare și anul acesta (conform estimărilor sunt deja pachete pregătite în valoare totală de un miliarde de euro).

Valoarea creditelor nepreformante, fără cele eliminate din bilanțuri, a coborât la 23,1 miliarde lei (august 2015, credite cu restanțe de cel puțin o zi), dintre care aproximativ două treimi aparțin persoanelor juridice și doar o treime persoanelor fizice. Diferența este importantă în condițiile în care garanțiile imobiliare date de persoane fizice sunt cele mai ușor valorificabile și permit recuperarea în proporție mai mare a creditelor. Persoanele juridice, însă, sunt mult mai greu de executat, acestea fiind protejate și de legea insolvenței. „Sistemul bancar este bine capi­ta­li­zat şi are o capacitate ridicată de a ab­sorbi potenţiale şocuri. Rata cre­dite/de­pozite s-a îmbunătăţit consi­de­rabil în ultimii ani, atingând 92,5% în august 2015“, spune Mugur Isărescu.

Ce nu spune șeful BNR este că sistemul bancar nu a eliminat complet NPL-urile. Cele care au restanțe de peste un an sunt considerate pierderi deoarece rata de reintrare în programul de plată este extrem de mică, iar NPL-urile cu astfel de restanțe reprezintă 80% din total. Practic, vorbim de o reducere suplimentară a soldului de credite cu 15 miliarde lei dacă nu mai mult, ori aceasta ar însemna că nu mai este vorba de nicio creștere a soldului de credite (cum s-a întâmplat în august). Cu alte cuvinte, creditele noi sunt încă prea puține pentru a acoperi scăderea celor vechi. Sodul total al creditelor în august s-a ridicat la 216,2 miliarde lei, dintre care 105,4 miliarde lei în monedă națională și 110,8 miliarde lei în valută. Restanțele la lei se ridică la 9,7 miliarde lei, iar la cele în valută la 13,4 miliarde lei. În momentul în care vor fi eliminate din bilanț și NPL-urile care sunt aproape imposibil de recuperat integral, soldul împrumuturilor se va apropia de 200 miliarde lei, iar temerile BNR că băncile acordă prea multe împrumuturi în lei persoanelor fizice se vor dovedi neîntemeiate.

Expunerea pe titluri de stat

Majoritatea creditelor noi acordate în ultimii ani sunt cele legate de Prima Casă, care au ajuns la un total de 25 miliarde lei. Odată cu scăderea dobânzilor la lei și împrumuturile Prima sau a Doua Casă au trecut pe monedă națională și au luat avânt și finanțările de nevoie personale, o bună parte a acestora fiind refinanțări ale creditelor vechi. Se poate observa cu ajutorul acestora că problema sistemului bancar rămâne cea de dezintermediere, nu de acordare a prea multor împrumuturi populației.

Dealtfel, inclusiv oficialii BNR au remarcat că prea puține credite ajung la companii, unde cererea nu este considerată solvabilă, iar Mugur Isărescu s-a „supărat“ public pe faptul că sunt prea multe companii, circa 200.000 în total, cu pierderi în fiecare an. Păcat că șeful BNR nu a amintit și de faptul că multe bănci din sistem cer garanții imobiliare companiilor care caută un împrumut, garanții care pot veni de la averea personală a administratorilor sau a acționarilor, iar această modalitate de acoperire a riscului este de cele mai multe ori inacceptabilă pentru cei care conduc sau dețin societăți comerciale.

Mai mult, Mugur Isărescu a uitat să vorbească și despre problemele pe care băncile încă le au prin procesele intentate de clienții care au denunțat clauzele abuzive din contracte. Nici măcar problema clienților Volksbank cu credite în franci elvețieni nu a fost rezolvată integral (unii dintre aceștia au refuzat oferta Băncii Transilvania și au început procese). Între timp, Banca Comercială Română a pierdut primul proces colectiv al unei bănci, fiind dată o decizie definitivă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Procesul intentat de 200 de clienți a durat mai bine de cinci ani, iar decizia ICCJ obligă banca să modifice contractele încheiate cu reclamanții ca urmare a „nulității absolute a clauzei privind dobânda“ (cea variabilă, care permite băncii modificarea unilaterală a acesteia), ca și nulitatea scadenței anticipate a creditului în cazul în care garanția scade sub valoarea creditului rămas de plată. BCR a anunțat că va încerca să rezolve amiabil cu cei care au deschis procesul, ca și cu ceilalți clienți.

Indiferent de cum se vor rezolva, aceste probleme înseamnă noi pierderi pentru bănci. Chiar dacă indicatorii de solvabilitate sunt mai buni decât cerințele la nivel de UE, băncile nu au scăpat de fantomele crizei financiare din 2009. Dacă sunt sau nu prea multe bănci în sistem nici nu contează în prezent. Acest lucru va fi important în momentul în care expunerea asupra sistemului bancar din Grecia va fi eliminată complet. Deocamdată, cele patru bănci grecești dețin un procent de 12,7% din soldul creditelor și 7,7% din depozite.

O altă particularitate a sistemului care nu poate fi pe placul BNR este expunerea pe titluri de stat, adică pe datoria publică. Dacă în 2008 valoarea finanțărilor acordate statului era de 15,5 miliarde lei, în prezent a ajuns la 86,6 miliarde lei. Expunerea pe creditul guvernamental a crescut astfel de la 5% la peste 20%, motiv suficient și pentru BNR să arate că majorarea deținerilor de titluri de stat este contraproductivă. De altfel, nici băncile mamă nu mai acceptă majorarea acestei expuneri și preferă să retragă din liniile de credit acordate în cazul în care nu se găsește finanțare către sectorul neguvernamental. Resursele atrase de la băncile mamă au scăzut consecutiv cu majorarea depozitelor atrase de la clienții rezidenți, care au ajuns la 230 miliarde lei și acoperă integral creditele acordate sectorului neguvernamental.

Economia României merge relativ bine în prezent, fără ajutorul băncilor și al statului. În timp ce statul român ar trebui să micșoreze împovărarea fiscală a companiilor și a muncii, băncile ar trebui să aibă departamente capabile să înțeleagă o afacere, nevoia acesteia de finanțare și riscurile la care este supusă. Din păcate, atât băncile din sistem, cât și autoritățile publice nu sunt, încă, parteneri ai sectorului privat, în adevăratul sens al cuvântului.