O analiză a evoluţiei indicatorului „loan-to-value“ (LTV), care reprezintă raportul dintre valoarea creditelor şi cea a garanţiilor constituite de un investitor, arată că gradul de îndatorare al companiilor din întregul sector imobiliar a crescut, situaţie constatată şi de economiştii Băncii Naţionale a României. Acest lucru înseamnă că investitorii se împrumută tot mai mult pentru a se extinde.

„Observăm că băncile au mai multă încredere în piaţă şi merg spre 70% cu finanţările. Cred că au sesizat că valorile sunt sustenabile şi nu au explodat. Valorile estimate pentru imobile au scăzut foarte tare şi yield-urile au fost ţinute la un nivel foarte ridicat. Astăzi, randamentele pentru proprietăţile din sectorul industrial sunt între 8,25% şi 8,5%, în timp ce în Cehia sunt la 5,5-6%. Ce se întâmplă acum este că băncile nu mai sancţionează dezvoltatorii de două ori, odată printr-un LTV extrem de conservator şi a doua oară printr-un yield nejustificat de mare, ci rămâne doar sancţiunea yield-ului“, spune Ana Dumitrache.

Yield-ul sau randamentul investiţional este un indicator folosit în piaţa imobiliară pentru a determina profitabilitatea unei proprietăţi. Valoarea netă a acestuia se calculează prin scăderea costurilor anuale de operare a clădirii vizate din chiria anuală generată de imobil, iar rezultatul se împarte la valoarea proprietăţii. Cu cât randamentul este mai mare, cu atât proprietatea este mai ieftină. O compresie a randamentului aduce după sine scumpirea imobilelor.

CITIŢI ŞI Datoriile cântăresc tot mai greu în balanţa marilor proprietari

Extindere rapidă

Compania condusă de Ana Dumitrache, care este cel mai mare proprietar de spaţii logistice din ţară, a ajuns la un grad de îndatorare de circa 60-65%, potrivit managerului. La sfârşitul anului trecut, creditele companiei erau aproape la jumătate din valoarea proprietăţilor româneşti care aduc chirie investitorului.

Politica CTP este de a se finanţa, în principal, prin reprezentanţele locale ale băncilor care activează în Europa Centrală şi de Est. În România, dezvoltatorul lucrează cu BCR, BRD şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). La sfârşitul anului trecut, soldul creditelor CTP depăşea 131 mil. euro pentru activitatea din România, a doua cea mai mare datorie dintre ţările pe care activează, după Cehia. Totuşi, gradul de îndatorare specific activităţii companiei în România era mai mic decât cel la nivel de grup, care ajunsese la 56,3% la active evaluate la 3,6 mld. euro.

 

Datoria locală a CTP a crescut recent, după semnarea unui acord de finanţare în valoare de 75,8 mil. euro cu BERD şi BCR pentru extinderea CTPark Bucharest West. Banii vor fi utilizaţi pentru construcţia a două noi depozite, care vor ridica suprafaţa parcului logistic la 300.000 mp şi valoarea investită aici la peste 150 mil. euro. Planul investitorului este să dezvolte acest parc până la 700.000 mp în următorii trei ani.

„Avem în diferite etape de construcţie 150.000 mp de depozite, fără a include şi clădirile pe care le vom preda în perioada imediat următoare. Acestea vor fi livrate la sfârşitul acestui an şi în primul trimestru din 2018. Vom face noi achiziţii în viitorul apropiat. Obiectul nostru (de a ajunge la un milion de metri pătraţi până la finalul anului viitor n.red.) este realizabil pe bază, mai degrabă, non speculativă“, adaugă Dumitrache.

Compania deţine deja o suprafaţă totală de 724.000 mp de depozite localizate în Arad, Bucureşti, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Piteşti, Salonta, Sibiu, Timişoara şi Turda.

Zona Moldovei va exploda

Managerul activităţilor locale ale CTP observă o intensificare a activităţii din industria auto şi a zonei de comerţ electronic. Deocamdată, doar 17% din suprafaţa depozitelor pe care compania le are în România este închiriată unor producători, însă ţinta este ca în următorii doi ani un sfert din portofoliul local să fie alocat producţiei.

Ana Dumitrache explică faptul că infrastructura rutieră este crucială pentru afacerea pe care o conduce şi precizează că zona Moldovei va exploda când va fi conectată la restul Europei.

Ea constată o mărire a perioadei pentru care semnează contractele de închiriere şi spune că doar în cazuri excepţionale acceptă să închirieze spaţii pe mai puţin de cinci de  ani, majoritatea contractelor fiind între cinci şi zece ani.