Cele mai multe afaceri finanţate cu fonduri europene din Grecia sunt concentrate pe serviciile oferite turiştilor: fie că vorbim de pensiuni, producerea uleiului de măsline sau degustarea vinului.

Georgia Vassilaki are 28 de ani şi face parte dintr-o familie care produce ulei de măsline de mai bine de şase generaţii. Fondurile europene au reprezentat o oportunitate pentru afacerea familiei Vassilaki, de aceea Georgia a demarat un proiect de 90.000 de euro, din care jumătate este finanţat prin fonduri europene nerambursabile. Prin intermediul proiectului a fost achiziţionată o unitate prototip cu două linii de producţie: una pentru ulei de măsline convenţional şi alta pentru ulei de măsline ecologic. Familia Vassilaki deţine 100 de hectare în jurul fabricii, unde sunt plantaţi sute de măslini. Vassilaki lucrează cu peste 300 de mici proprietari. Fabrica din Neapoli, Creta, produce circa 1.500 de tone pe an. Din 4,5 kilograme de măsline se produce 1 litru de ulei. Familia Vassilaki produce ulei de măsline din 1865, iar acum bussinesul lor a ajuns la o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro şi exportă către Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia, chiar şi România. „În România, exportăm de 3-4 ani, dar este vorba de o cantitate mică, de 5-10 paleţi pe an“, ne-a spus Georgia. În fabrică nu lucrează mai mult de 20 de oameni, dar profitul ajunge la circa 20%-30% din cifra de afaceri.

În Creta, există 100-200 de mici producători de ulei de măsline, dar nu există decât patru fabrici mari. Prețul uleiului comercializat de familia Vassilaki porneşte de la 4,6 euro pentru un litru şi poate ajunge la 7 euro.

Pensiuni rupte din Rai

În regiunea Mylopotamos din Creta, arhitectul Dimitris Klados a construit o pensiune asemănătoare celor din destinații exotice. Grecul a început un proiect de 350.000 de euro în 2006 pentru construirea unei clădiri, din care suma de 190.000 de euro provenea din fonduri UE. Astăzi, valoarea investiţiilor făcute în pensiune a ajuns la circa două milioane de euro, cu ajutorul împrumuturilor bancare. Klados are acum o pensiune ce se întinde pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, care include şi o mică grădină zoologică. Tot aici, grecul cultivă banane pentru încântarea turiştilor. Pensiunea poate găzdui 180 de persoane, iar costul unei camere porneşte de la 50 de euro şi ajunge la 140 de euro. Arhitectul grec are 18 persoane angajate, printre care şi români.

Un alt proiect realizat cu ajutorul fondurilor europene este unul din zona Bali din Rethimo, unde o familie de greci a construit trei vile amplasate într-o zonă spectaculoasă. Cei mai mulţi turişti care ajung aici sunt ruşi. „70% dintre turişti sunt ruşi“, spune Michealis, fiul beneficiarei care a dezvoltat un proiect de 540.000 de euro. În 21 de luni, familia de greci a ridicat trei vile care pot caza trei familii a câte 3-4 persoane. Costul pe noapte este de 170 de euro pentru o vilă.

Casele sunt funcţionale din această primăvară şi, practic, vara anului 2014 a fost primul sezon în care au făcut afaceri, ajungând la venituri de 35.000 de euro. Dar, cele mai mai probleme cu care s-au confruntat au fost legate de birocraţie. Familia de greci ne-a spus ca întocmirea actelor este cea mai dificilă procedură şi că au avut nevoie de un timp de pregătire de cinci luni înainte de aplicare.

Saridaki Bros are o pensiune de tip complex în regiunea Zaros Heraklion din Creta, căreia i-a spus „Eleonas“. A deschis-o în 2005, după o investiție de 440.000 de euro, din care jumătate au reprezentat fonduri europene nerambursabile. La momentul deschiderii, pensiunea avea 11 vile şi o tavernă. Astăzi, complexul s-a extins la 21 de vile, care pot fi închiriate pentru un preț care pornește de la 85 de euro pentru o noapte. Investiţia totală în complexul de vile a ajuns la două milioane de euro, iar proprietarul se aşteaptă să-şi amortizeze investiţia în următorii 15 ani. Amplasate pe un munte, vilele din cadrul complexului sunt poziţionate la distanţe mari una faţă de cealaltă, astfel încât să existe suficientă intimitate. În cadrul pensiunii, vizitatorii se pot bucura de piscină şi de sală de fitness în aer liber. O tavernă pune la dispoziţia turiştilor cazați în complex produse crescute chiar pe domeniul acestuia. Eleonas se întinde pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, iar aici lucrează 10 persoane, printre care şi un român.

Degustări de vin în vârful muntelui

Stelios Zacharioudakis, 47 de ani, are o cramă ce se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi şi a ajuns să investească 3,5 milioane de euro în viticultură, din care 50% le reprezintă fondurile europene. Zacharioudakis a ajuns să producă circa 100.000 de sticle de vin anual din cele 20 ha pe care le deţine. Din 2009, a început să producă vin, după ce în 2005 a defrişat o parte din pădurea din zonă. Pentru cofinanţare, grecul a apelat la credite. „În perioada în care am accesat credite, dobânda era de 7,5%, iar acum acestea s-au redus la 4,5%“, ne-a spus Stelios Zacharioudakis, proprietarul cramei. În prezent, grecul are 130.000 de litri de vin în cramă. Unele soiuri stau în butoi între cinci şi șase luni, în timp ce altele ajung să stea şi 12 luni. În 2013, Zacharioudakis a încasat 300.000 de euro din vânzarea vinurilor, inclusiv la export, unde a livrat circa 30% din producție. Pe lângă această afacere, grecul mai deţine un ziar local, pe care l-a achiziţionat în 1994 cu suma de 100.000 de euro.

Mănăstirea care produce energie

Mănăstirea Agarathos din Heraklion este una total atipică având în vedere proiectele pe care le desfăşoară. Călugării de aici au activități care merg de la gătit, până la îmbutelierea uleiului sau întreţinerea unui parc fotovoltaic. În Creta, există 30 de mănăstiri, iar patru dintre acestea produc ulei de măsline. Printre ele se numără şi Mănăstirea Agarathos, căreia, în ultimii 20 de ani, i s-au adus multe îmbunătăţiri, inclusiv construirea unei staţii de îmbuteliere a uleiului de măsline și amenajarea unui muzeu.

În 2008, reprezentanţii Mănăstirii au investit 650.000 de euro, din care jumătate sunt fonduri europene, în modernizarea presei de ulei existente şi înfiinţarea unei staţii de îmbuteliere a uleiului. Capacitatea de producţie a crescut la 60-70 de tone pe an şi este de zece ori mai mare decât în trecut.

În ceea ce priveşte construirea muzeului din interiorul mănăstirii, unde sunt expuse peste 300 de obiecte bisericeşti, părintele Mioronas, cel care ne-a prezentat proiectele, ne-a spus că s-au investit 190.000 de euro. Pe lângă aceste proiecte, pe terenul bisericii se mai află un parc fotovoltaic, care a produs în doi ani 349,41 MW pentru autoritatea naţională de distribuţie a energiei, bisericii nefiindu-i permis să folosească energia pe care o produce.