Chiar şi atunci când li s-au adus dovezi clare că aleşii lor fură, românii au avut tendinţa să spună ”da, dar măcar a făcut şi pentru noi ceva” şi să continue să pună ştampila pe cei acuzaţi de fărădelegi. Valul de dosare penale vizând administraţia locală reuşeşte, se pare, să facă măcar parţial ceea ce nu a făcut electoratul.

Una dintre cele mai mari schimbări are loc la Constanţa – după 15 ani de domnie netulburată, cuplul Radu Mazăre (primar) – Nicuşor Constantinescu (preşedinte de consiliu judeţean) a fost nevoit să se retragă anul trecut, ca urmare a unui adevărat tăvălug de dosare penale pe numele lor. ”Dorința mea de a face bine orașului şi locuitorilor săi nu justifică nedreptățile, stresul şi chinul la care sunt supus de atâta vreme. Începând de astăzi nu-mi mai doresc o viață publică politică. Drept pentru care demisionez din funcția de primar al municipiului Constanţa”, spunea fostul edil în luna mai a anului trecut.

Nu pare a fi foarte important cine va lua locul celor doi. Deocamdată, cele mai mari şanse par a le avea actualul primar în exerciţiu, social-democratul Decebal Făgădău, tot PSD fiind pe primul loc şi în sondajele pentru Consiliul Judeţean. Ceea ce ar fi cu adevărat remarcabil pentru judeţul de la malul mării şi pentru reşedinţa sa ar fi ca înnoirea de la vârful administraţiei locale să ducă şi la o modificare a atitudinii faţă de banul public şi, mai ales, faţă de investitori. Căci majoritatea capetelor de acuzare împotriva lui Mazăre şi Constantinescu au la bază două lucruri: utilizarea în mod ilegal a bugetelor şi activelor instituţiilor din subordine, respectiv atitudine discriminatorie faţă de companiile care nu făceau parte din grupul lor de interese.

Curăţenia de primăvară

O mişcare radicală are loc şi la Bucureşti, unde atât primarul general Sorin Oprescu (independent), cât şi edilii de la sectoarele 1 şi 2, Andrei Chiliman (PNL) şi Neculai Onţanu (UNPR), nu mai intră în lupta pentru un nou mandat după ce au devenit subiectele unor dosare de corupţie. Iar mulţi bucureşteni au privit arestarea lui Oprescu drept o soluţie pentru a reseta dezvoltarea oraşului, metropola fiind în ultimii ani tot mai murdară, mai aglomerată şi cu servicii publice din ce în ce mai proaste.

Şi la Iaşi primarul suspendat Gheorghe Nichita (PSD), trimis în judecată pentru abuz în serviciu, nu mai candidează. La fel procedează şi colegii său de partid din Buzău (Constantin Boşcodeală, condamnat definitiv pentru corupţie), respectiv din Ploieşti (Iulian Bădescu, trimis în judecată de DNA). Şi liberalul Gheorghe Ştefan, primar în Piatra Neamţ din 2004 până în 2014, când a fost suspendat şi apoi şi-a dat demisia din cauza problemelor penale, nu mai vizează un nou mandat (asta mai ales după ce a fost deja condamnat în dosarul Microsoft). O soartă similară au avut colegii săi de partid Gabriel Boriga, de la Târgovişte (condamnat în 2014 la trei ani cu suspendare pentru abuz în serviciu) sau Emilian Frâncu, de la Râmnicu Vâlcea (condamnat la patru ani cu executare pentru luare de mită). Pe lista edililor scoşi din joc în ultima vreme de anchetele penale se află şi social-democratul Mihai Stepănescu (Reşiţa), condamnat recent pentru corupţie, dar şi preşedinţii de consilii judeţene Titu Bojin (Timiş), Constantin Nicolescu (Argeş), Nicolae Ioţcu (Arad), Horea Uioreanu (Cluj) Florin Ţurcanu (Botoşani) sau Aristotel Căncescu (Braşov).

Lipiţi de scaun

Însă nu toţi primarii sau preşedinţii de condilii judeţene cu probleme penale se dau duşi prea uşor. La Bucureşti, de pildă, în sectorul 3 va candida actualul primar PSD Robert Negoiță. Asta deşi este anchetat într-un dosar de evaziune fiscală în care este acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu peste 77 de milioane de lei. ”Este vorba de fapte de când eram eu în managementul privat. Nu are nicio legătură cu activitatea mea de când fac management public sau cu demnitate publică”, şi-a explicat edilul decizia de a se înscrie în cursa electorală.

Şi la sectorul 4 fostul primar demisionar Cristian Popescu Piedone îşi doreşte un nou mandat. El a părăsit funcţia în noiembrie anul trecut, la presiunea străzii, anunţând că se retrage din viaţa publică, ca urmare a rolului jucat de primăria sa în tragedia de la Colectiv, însă aparent câteva luni au fost de ajuns pentru a-şi schimba poziţia. ”M-am gândit mult în ultimele luni la cine sunt şi ce sunt eu capabil să ofer mai departe comunităţii care mi-a arătat atât de multă încredere. M-am gândit cum îmi pot repara onoarea de om. Voi mi-aţi dat răspunsul: să continuăm împreună ceea ce am început”, şi-a explicat Piedone gestul. Nici chiar o decizie a Tribunalului Bucureşti prin care dosarul său de candidatură a fost respins pare să nu-l împiedice pe fostul edil, acesta anunţând că va depune un nou dosar, cu noi semnături de susţinere.

La ora scrierii acestor rânduri, nu era încă 100% sigur dacă actualul primar suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, se va înscrie în cursă pentru al cincilea mandat. În martie 2015, el a fost arestat sub acuzaţia că a luat mită circa 90 de milioane de euro, iar în iulie acelaşi an a fost trimis în judecată. Surse din zona politică susţineau că, în ciuda acestui fapt, el va candida din partea Partidului Dreptăţii Sociale, care ar fi urmat să aibă drept reprezentant în bătălia pentru Primăria Capitalei un alt politician cu probleme penale, Adrian Severin.

Nici la Braşov nu erau încă lămurite lucrurile. Actualul primar, penelistul George Scripcaru, nu a primit acceptul liberalilor pentru a candida după ce în luna februarie a acestui an a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu. În oraşul de sub Tâmpa circulă zvonuri că edilul ar putea cere votul alegătorilor din poziţia de independent. „Indiferent de ce va alege domnul George Scripcaru să facă, eu am o singură convingere, de neclintit. În cazul unei eventuale candidaturi va susţine echipa PNL. Indiferent de pe ce poziţie va candida, eu nu cred că sufletul domniei sale va fi în altă parte decât alături de echipa PNL”, a declarat recent co-preşedintele naţional liberal Alina Gorghiu.
Şi la Piteşti primarul Tudor Pendiuc, ales în numele USL şi trimis în judecată pentru corupţie anul trecut, a anunţat că va intra în cursa pentru al şaptelea mandat, de această dată ca independent. Două judeţe mai încolo, la Craiova, social-democrata Lia Olguţa Vasilescu, cercetată de DNA pentru corupţie, va candida şi ea pentru un nou mandat. La fel va face şi UDMR-istul Robert Raduly, care vrea încă patru ani ca primar la Miercurea Ciuc, deşi este trimis în judecată de DNA, dar şi Dorin Florea, edilul PNL din Târgu Mureş (deocamdată doar urmărit penal de procurorii anti-corupţie) sau Cătălin Cherecheş, primarul din Baia Mare, aflat în aceeaşi situaţie. Dar cel mai interesant pare a fi cazul de la Râmnicu Vâlcea, unde Mircea Gutău, fost primar condamnat definitiv pentru luare de mită în 2010 şi 2014, candidează din nou din partea PER.

 EFECTUL FUNAR

Până acum 12 ani, Cluj Napoca l-a avut drept edil-şef pe controversatul politician Gheorghe Funar, despre care se spune că a avut o aversiune declarată faţă de investitorii străini. În timpul mandatelor sale, oraşul de sub Feleac nu a înregistrat progrese majore, ba chiar a regresat la unele capitole. Schimbarea primarului în 2004 a dus şi la o schimbare a imaginii Clujului, care a atras investiţii şi forţă de muncă înalt calificată, ajungând astăzi cel mai important centru economic şi cultural după Bucureşti.

90 de milioane de euro. Aceasta este valoarea estimată a mitei încasate de fostul primar al sectorului 5, Marian Vanghelie, susţin procurorii DNA. În ciuda faptului că a fost trimis în judecată pentru corupţie, politicianul se pregăteşte pentru un nou mandat.