Nu de puţine ori a fost acuzat guvernul condus de Dacian Cioloş că este un continuator al politicilor lui Victor Ponta. Într-adevăr, până în prezent, puţine au fost schimbările aduse la nivel bugetar şi fiscal. Mai exact, deşi a conceput bugetul pe 2016, noul cabinet a trebuit să ţină seama de toate măsurile deja adoptate (scăderea TVA şi creşterea salariilor unor categorii de bugetari fiind cele mai importante). Totuşi, încă de la începutul mandatului a fost suspendată, până în 2017, aplicarea legii salarizării unitare, iar de curând au fost respinse toate variantele noii legi de salarizare a bugetarilor din cauza costurilor suplimentare nesustenabile (cel puţin 20 de miliarde de lei anual). În acelaşi timp, s-a luat decizia modificării unor prevederi ale Codului Fiscal (legate de plata CAS sau CASS de către persoanele fără venituri sau cu venituri foarte mici sau de impozitul pe proprietate în cazul clădirilor rezidenţiale în care îşi are sediul o firmă).

Primele 100 de zile cu Cioloş au adus la nivelul aparatului public central şi teritorial schimbări destul de importante, fiind înlocuiţi din funcţie, aşa cum era de aşteptat, consilieri guvernamentali sau secretari de stat,  dar şi un număr destul de mare de prefecţi, şeful DGIPI, procurorul general al României sau şeful ANAF (ce-i drept, cei din urmă după ce au fost implicaţi în dosare penale). În zona justiţiei a fost suspendată, până la 1 septembrie, posibilitatea eliberării condiţionate în urma scrierii de cărţi în închisoare, iar în cea socială a fost lansat un pachet de 47 de măsuri pentru combaterea sărăciei.

Pe plan extern, premierul şi echipa sa au acţionat discret şi grijuliu într-o Europă tot mai agitată, încercând atât să aibă o poziţie cât mai fermă în ceea ce priveşte distribuirea refugiaţilor, dar şi să facă unele concesii menite a păstra Marea Britanie în interiorul UE. În acelaşi timp, la începutul acestui an România a oferit Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro (condiţionat de luarea unor anumite măsuri la Chişinău), dar şi un ajutor de urgenţă nerambursabil de 16,7 milioane de lei (constând în alimente de bază şi păcură).

Cu oiştea-n gard

Din activitatea noului guvern nu au lipsit bâlbele, erorile sau declaraţiile controversate. Încă de la început, două dintre propunerile de miniştri au fost ţinta criticilor: Andrei Baciu, numele înaintat pentru portofoliul Sănătăţii, a fost desfiinţat de jurnalişti şi reprezentanţii opoziţiei pentru lipsa de experiență şi cariera anterioară de model masculin, în timp ce Cristina Guseth, propusă pentru şefia Justiţiei, a fost retrasă după ce nu a avut o prestaţie tocmai bună în timpul audierilor din Parlament.

Apoi, cu doar câteva zile înainte de Crăciun, înlocuitoarea lui Guseth, Raluca Prună, a sugerat că, în ciuda gradului ridicat de încredere de care se bucură, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi ar putea să nu fie reînvestită în funcţie la expirarea mandatului, care va avea loc în această primăvară. În urma criticilor primite, Prună a revenit asupra declaraţiei la scurt timp după aceea. La fel a procedat şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gabriel Biriş, care se întreba, într-un interviu publicat la începutul anului, cu ce trăiesc cele trei milioane de adulţi care ”nu există” din punct de vedere fiscal: ”Ai vânat, ai săpat după rădăcini? Cum ai putut să trăiești șase luni fără să câștigi nimic? Nu cumva vorbim nu de faptul că nu ai câștigat, ci de faptul că nu ai declarat?”

Ceva mai recent, a stârnit controverse ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, care a anunţat că susţine iniţiativa mai veche privind închiderea supermarketurilor în week-end şi obligarea acestora să comercializeze produse româneşti în proporţie de cel puţin 51%. Poziţia sa a fost criticată de o parte destul de numeroasă a publicului, fiind descrisă drept anti-concurenţială sau imposibil de aplicat în practică. Nici poziţia premierului Cioloş în ceea ce priveşte disputa între televiziunile din grupul Antena şi ANAF (când şeful Guvernului, deşi a susţinut că ANAF a procedat legal, a criticat Fiscul pentru un aparent exces de zel) nu a scăpat de criticile opiniei publice.

Sabia lui Damocles

Imaginea cabinetului Cioloş a fost afectată şi de aparentele greşeli făcute de angajaţii sistemului sanitar, care ar fi dus la moartea a trei bebeluşi din cauze încă neelucidate. Surse din zona guvernamentală dădeau ca sigură o remaniere a ministrului Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, însă până în prezent acesta a rămas pe poziţie, iar moţiunea simplă de cenzură iniţiată împotriva sa de PSD nu a mai fost depusă.

Aceeaşi soartă a avut-o, până acum, şi moţiunea de cenzură pe care o pregăteau unii social-democraţi împotriva întregului cabinet. ”PSD chiar ar avea puterea, împreună cu aliații săi, să pice guvernul. Nu am ajuns în situația în care să aducem o criză guvernamentală în România în această perioadă, mai ales că e an electoral, mai ales că și în UE e o situație destul de fierbinte. Nu luăm în calcul acum depunerea unei moțiuni de cenzură", a spus Dragnea marţi, într-o conferinţă de presă. Asta nu înseamnă, însă, că fostul partid de guvernare şi aliaţii săi UNPR şi ALDE nu vor recurge la această procedură (care, dată fiind configuraţia Parlamentului, are mari şanse de reuşită) în cazul în care vor fi deranjaţi de unele măsuri luate de cabinetul Cioloş.