În 2010, Patriarhia Română a raportat la ANAF venituri de peste 68 milioane lei. În același an, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a avut încasări de 48,5 milioane lei, Arhiepiscopia Tomisului – 43 milioane lei, Arhiepiscopia Bucureștilor – 34 milioane lei, iar Eparhia Reformată din Ardeal – 29 milioane lei. În total, eparhiile principalelor culte (fie ele mitropolii, episcopii, dioceze, uniuni de biserici etc.) au avut, anul trecut, venituri de circa 450 de milioane de lei (aproape 110 milioane de euro).
La acestea se adaugă încasările entităților mai mici (protopopiate, parohii, mănăstiri etc.), precum și ale companiilor deținute de biserici. Acestea totalizează și ele, cu siguranță, zeci, dacă nu sute de milioane de euro anual. O cifră reală nu știu nici autoritățile, având în vedere că multe entități religioase nu-și depun bilanțurile.
Arhiepiscopia Ortodoxă de Cluj, de pildă, nu a raportat datele financiare pentru 2010. În 2009, însă, a avut venituri de 6,5 milioane de lei și un profit de 0,85 milioane. „Banii provin din minima activitate comercială pe care o desfășurăm“, explică diaconul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al instituției. El spune că excedentul după plata tuturor cheltuielilor de funcționare este dedicat fie operei caritabile, fie procesului de construcție și renovare a lăcașurilor de cult. „În plus, funcționarea postului de radio «Renașterea», de exemplu, costă circa trei-patru sute de mii de lei pe an“, a mai afirmat Ivanov.
Potrivit părintelui Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, problema profitului realizat de entitățile religioase este una falsă. ”Totul pornește de la faptul că Ministerul Finanțelor folosește aceeași formă de raportare pentru toată lumea. În cazul nostru, așa-zisul profit nu se distribuie sub formă de dividende, ci se folosește în anul următor pentru activitățile curente ale bisericii. Așa că banii care apar drept profit sunt, de fapt, investiți, cu precădere în acte de caritate ori în construcția ori renovarea de biserici”, spune preotul.

„Ochiul dracului“
Pe lângă sumele trecute în acte, este aproape unanim acceptat că în lumea bisericii se învârt și destui bani negri. Potrivit statisticilor Ministerului Culturii, există în România 18.425 de lăcașuri de cult (71% din acestea, respectiv circa 13.100, sunt biserici ortodoxe). Dacă luăm în calcul încasări nedeclarate medii de 500 de lei pe lună pentru fiecare, rezultă venituri ascunse de peste 100 de milioane de lei anual.
Iar estimarea de mai sus este binevoitoare, fiind foarte posibil ca suma reală să fie, de fapt, mult mai mare. „Am avut de-a face cu biserici și preoți din toate zonele, cu diverse ocazii – nuntă, botez, înmormântare, sfeștanii. Doar de câteva ori am primit chitanță și, în marea majoritate a cazurilor, pe aceasta erau trecute sume mai mici decât cele achitate“, povestește un om de afaceri din centrul României. Un preot dintr-o parohie din Dâmbovița recunoaște că așa stau lucrurile, dar încearcă să se justifice: „Dacă declar toți banii pe care îi primesc, cresc pretențiile protopopului și ale arhiepiscopiei. Vor spune că am enoriași înstăriți și vor crește cotele la lumânări, ziare și cărți“. Pentru că o bună parte din venituri sunt obținute pe seama credincioșilor, care, mai mult sau mai puțin voluntar, cumpără lumânări, calendare, icoane, cărți etc. În zonele unde nu există bani sau interes pentru astfel de produse, pentru a atinge cota stabilită, preoții ajung să plătească din propriul lor buzunar.
„În parohiile mari lucrurile se vând fără probleme. Dar în satele sărace și depopulate, unde veniturile preoților sunt oricum mici, dacă nu reușești să le bagi oamenilor pe gât candele și abonamente la «Lumina» (publicația oficială a Patriarhiei – n.r.), trebuie să le achiți tu“, povestește Andrei T., fost student la teologie în Alba Iulia, azi angajat al unei fundații creștine.
Drumul spre autofinanțare
Dar bisericile nu câștigă doar din taxe, donații ori vânzarea produselor de cult. La Iași, de pildă, Centrul de Conferințe „Providența“ al Mitropoliei este închiriat pentru diverse evenimente, iar mănăstirea din Techirghiol și-a deschis hotel și bază de tratament. Parohia Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj deține un hotel de patru stele, un restaurant şi o autoservire, în timp ce alte entități religioase dețin acțiuni în firme din industria lemnului (prin care exploatează, în general, pădurile ce le-au fost retrocedate), în benzinării sau în companii de leasing. Pe lângă acestea, sunt deja celebre afacerile bisericii din domeniul pelerinajelor sau al pompelor funebre. Multe din clădirile retrocedate sunt acum închiriate, iar terenurile agricole aduc și ele bani buni.
Nu în ultimul rând, cultele obțin sume deloc neglijabile de la stat. În 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical. Proiectul de buget pe 2012 păstrează la fel contribuția statului la lefurile preoților, dar reduce restul finanțărilor acordate, astfel încât suma totală va scădea la circa 261 milioane lei.
„La aceste fonduri se adaugă finan­țările acordate pe plan local. Apoi, nu trebuie să uităm că există circa 10.000 de profesori de religie, din care mulți sunt preoți, plătiți din bugetul Educației, precum și preoți plătiți din bugetele MAI, MApN sau din cel al Sănătății“, spune Toma Pătrașcu, vicepreședintele Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR). În opinia sa, cultele ar trebui să se autofinanțeze. „Dacă au cu adevărat credincioși și prestează un serviciu util, ar trebui să obțină și venituri. Noi am solicitat adoptarea modelului german, unde statul doar colectează, în schimbul unui comision, taxele pentru biserică. Dar acolo autoritățile nu forțează pe nimeni să plătească pentru culte“, explică Pătrașcu.

350
de milioane de lei au fost veniturile raportate pentru 2010 de Patriarhie și de episcopiile, arhiepiscopiile ori mitropoliile din cadrul BOR

80
milioane de lei a fost profitul brut total înregistrat în 2010 de principalele eparhii din România (ortodoxe, catolice, protestante și neo-protestante)

18.425 de lăcașuri de cult există în România, peste 70% dintre ele fiind ortodoxe. Conform recensământului din 2002, 86,8% din români sunt ortodocși, 4,5% catolici, 3,7% reformați, 1,5% penticostali și 0,9% greco-catolici

PERFORMANȚĂ
Mitropolia Moldovei și Bucovinei a avut, în ultimii ani, încasări care ar face invidioase multe firme autohtone.