'BNR, în momentul de faţă, pledează pentru ideea creditului pentru bunăstare, care să nu ajungă direct la populaţie, deocamdată, pentru că mare parte a populaţiei ori şi-a consumat dreptul de îndatorare ori nu are carte de muncă pentru a justifica primirea unui credit. Circuitul trebuie să fie aşa: credit de la bancă pentru întreprindere, întreprinderea să ia banii şi să dea locuri de muncă şi salarii şi prin acestea să ajungă creditul pentru bunăstare la populaţie. Acesta este circuitul normal, cel puţin pentru următorii cinci ani, până la orizontul anilor 2019 – 2020, când România va trece la moneda unică europeană', a explicat Adrian Vasilescu.

El a precizat că procesul de creditare trebuie să se întoarcă la fundamente solide bazate pe analiza de credit, iar băncile ar trebui să angajeze specialişti care să facă şi analiza garanţiilor şi analiza perspectivelor.

'Dacă ne uităm în istorie, o să vedem că în timp de 25 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial a existat un moment în care creditarea a fost restrânsă, iar apoi a prins viteză, dar cu foarte mare grijă pentru a pune semnul egal între pofta de consum şi pofta de muncă performantă, în aşa fel încât asigurarea locului de muncă să fie legat direct de procesul de creditare. Ei bine, trebuie să ne întoarcem acolo, pentru că un sistem de creditare aşa cum a fost în Occident din '80 până în 2008 şi aşa cum a fost la noi din 2004 până în 2008 nu mai este posibil să se întoarcă. (…) Trebuie să ne întoarcem la o analiză de risc de credit, sistemul de analiză din bănci trebuie perfecţionat', a explicat Vasilescu.

În opinia sa, dacă s-ar porni acum la o amplificare rapidă a creditului, fără să se respecte reguli stricte, ne putem aştepta la o nouă criză.

Adrian Vasilescu a prezentat şi evoluţia creditării în România prin comparaţie cu avansul Produsului Intern Brut şi a arătat că nu au existat motive întemeiate ca Banca Naţională să stopeze creditarea în perioada de boom 2004 – 2008.

Potrivit datelor prezentate de consilierul guvernatorului BNR, în anul 2004, creditarea s-a ridicat la 36,7 miliarde de lei, la un PIB de 247,4 miliarde de lei. În 2008, volumul creditării a ajuns la 168,8 miliarde de lei, la un PIB de 514,7 miliarde de lei, iar la jumătatea acestui an s-a situat la 213,8 miliarde de lei, la un Produs Intern Brut estimat pentru 2014 la 644,3 miliarde de lei.

SURSA: Agerpres