Câmpiile fertile şi apropierea Dunării au făcut din Brăila o zonă cu agricultură prosperă, care pare a fi, în acelaşi timp, o binecuvântare, dar şi un blestem. Tot apropierea Dunării a dus, însă, şi la dezvoltarea comerţului, dar şi la înfiinţarea şantierului naval din reşedinţa de judeţ. În plus, încă din perioada interbelică au apărut şi s-au dezvoltat aici fabrici diverse: de hârtie, de chibrituri, de fire şi fibre, de textile, de produse siderurgice, de utilaje grele, de ciment sau de mobilă. Unele, cum ar fi combinatul Dunacor, care avea circa 5.000 de salariaţi, s-au închis în anii ’90. Altele supravieţuiesc sub alte nume şi cu activitatea (mult) redusă. Altele, însă, ca Braiconf, au reuşit să treacă cu bine peste perioada de tranziţie şi şi-au găsit un loc solid pe piaţă, în ciuda concurenţei din ce în ce mai puternice.

Din păcate, poveştile de succes sunt puţine în acest colţ de ţară. De vină ar putea fi şi poziţionarea excentrică, departe atât de graniţa de vest, cât şi de principalele căi de comunicaţii (asta dacă nu punem la socoteală Dunărea, considerată de Bruxelles unul din coridoarele continentale de transport). Responsabili ar putea fi şi politicienii locali, care par să fi luptat din răsputeri pentru a face din judeţul lor unul neatrăgător pentru investitori – în perioada 1991-2014, în Brăila s-au investit 57 de milioane de euro, respectiv 0,1% din totalul investiţiilor străine în România. Cert este că firmele brăilene care au depăşit în 2014 o cifră de afaceri de 10 milioane de euro se numără pe degete, iar tot mai mulţi tineri părăsesc judeţul, plecând să lucreze fie în Capitală, fie peste hotare.

Calcule optimiste

Datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) arată că în 2015 produsul intern brut pe cap de locuitor ar urma să fie în judeţul Brăila de 5.941 de euro, ceea ce înseamnă poziţia a 19-a în clasamentul naţional, peste vecinii şi veşnicii rivali din Galaţi, dar şi peste judeţe precum Iaşi, Vâlcea sau Bistriţa-Năsăud. Ar trebui să urmeze creşteri ale PIB de 3,2% în 2016, 3,4% în 2017 şi 3,7% în 2018, ceea ce ar trebui să aducă PIB per capita la 7.315 euro peste trei ani.
Viitorul sună încă şi mai bine: salariul mediu net pe judeţ ar trebui să ajungă de la 1.410 lei în acest an la 1.494 de lei la anul, 1.563 de lei în 2017 şi 1.634 de lei în 2018 (adică o majorare de peste 15%). Şi în ceea ce priveşte rata şomajului evoluţia ar urma să fie pozitivă. Ea ar trebui să se reducă de la 6,8% anul acesta la 5,5% în 2018. În acelaşi timp, numărul mediu de salariaţi ar urma să crească cu circa cinci procente în trei ani, de la 63.400 anul acesta la 65.800 în 2018, cred experţii Comisiei Naţionale de Prognoză.

Sub lupă

Pentru moment, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în primele şapte luni ale anului, producţia industrială a crescut cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014. În acelaşi timp, însă, exporturile brăilene s-au cifrat în perioada ianuarie-mai 2015 la 96 de milioane de euro, mult sub nivelul de 140 de milioane atins în acelaşi interval al anului trecut. La numărul de locuri de muncă nu s-au adăugat în ultimul an decât vreo 400 (creşterea fiind de circa 0,6%), iar impactul asupra pieţei muncii a fost insuficient. Astfel, la finele lui septembrie în judeţul Brăila erau înregistraţi 9.000 de şomeri, cu circa 300 mai mulţi decât în urmă cu un an, iar rata şomajului urcase de la 6,65% la 6,99%. Aceleaşi statistici mai arată că judeţul se află, potrivit ultimelor date disponibile, pe un nu tocmai plăcut loc 10 în ţară din punct de vedere al procentului din populaţie fără loc de muncă.

Totuşi, au existat şi veşti ceva mai bune. În intervalul iulie 2014-iulie 2015, de pildă, salariul mediu net pe judeţ a crescut cu circa opt procente, de la 1.260 de lei la 1.362 de lei. Insuficient, totuşi, comparativ cu alte zone, astfel încât Brăila este la acest capitol pe locul 33 în ţară. Sau, dacă vreţi, pe locul nouă în topul celor mai prost plătiţi angajaţi. În ciuda veniturilor modeste, brăilenii au reuşit să mişte un pic piaţa construcţiilor în ultima vreme. Astfel, în perioada iulie 2014-iunie 2015 au fost finalizate în judeţ 576 de locuinţe, faţă de doar 305 pentru ultimul semestru din 2013 şi primul semestru din 2014.

Semne proaste, semne bune

O dovadă că lucrurile nu merg tocmai strălucit din punct de vedere economic o reprezintă şi clasamentul celor mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri pe anul trecut. Pe primul loc, cu circa 125 de milioane de euro, se află Comision Trade SRL, o firmă cu circa 250 de angajaţi, specializată în transportul şi distribuţia de carburanţi, dar cu activităţi şi în domeniul întreţinerii şenalului navigabil al Dunării.

Urmează, cu circa 75 de milioane de euro în 2014, Agricost SRL, compania care, în 2012, a primit în concesiune de la Administraţia Domeniilor Statului (ADS) pe 20 de ani peste 56.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei. La vremea respectivă, presa a scris că redevenţa stabilită în contract, de 607 kilograme de grâu la hectar, este mult mai mică decât cea de pe piaţa liberă. „O fi pe piaţa privată 1.000 de kiliograme de grâu pe hectar redevenţa, dar eu am concesionat peste 56.000 de hectare. Până la urmă, aşa a decis ADS”, le-a declarat jurnaliştilor de la Evenimentul Zilei Constantin Duluţe, patronul Agricost. Cu aproximativ 1.000 de salariaţi, firma este şi unul dintre cei mai mari angajatori din judeţ.

Pe treapta a treia a podiumului, cu 70 de milioane de euro cifră de afaceri, este şantierul naval Vard Brăila, care este şi cel mai mare angajator din zonă, cu peste 1.900 de contracte de muncă valide anul trecut. Problema este că, în primăvara acestui an, după cum a relatat media, compania a început să dea semne că nu o duce prea bine. Lipsa comenzilor a făcut ca o parte din salariaţi să fie trimişi în şomaj tehnic, în timp ce alţii au fost detaşaţi pe şantierele din Tulcea sau Mangalia.

Începând de la anul, însă, topul firmelor brăilene s-ar putea să sufere schimbări radicale. Asta pentru că în octombrie a fost inaugurată lângă reşedinţa de judeţ o fabrică de cablaje auto a firmei japoneze Yazaki. Aceasta ar urma să producă pentru mărci celebre, precum BMW, şi să ajungă la 1.500 de angajaţi până la sfârşitul lui 2016. Pentru început, uzina are 330 de salariaţi, provenind în mare parte din Brăila, dar şi din Galaţi. Firma mai are o fabrică similară la Ploieşti, unde lucrează peste 4.500 de persoane şi care a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproape 200 de milioane de euro. „Practic, este primul mare investitor străin care vine în judeţul nostru, iar cele 40 de milioane de euro cheltuite pentru fabrica situată în Zona Liberă Brăila reprezintă de departe cea mai mare sumă adusă în judeţ de o singură companie“, explică un om de afaceri din localitate. El mai spune că speră ca pe drumul deschis de japonezi să se mai aventureze cât mai curând şi alţi investitori serioşi.

57 milioane de euro au totalizat investiţiile străine nete în judeţul Brăila în perioada 1991-2014