Cheltuielile cu investiţiile anunţate pentru 2017, de 34 de miliarde de lei, sunt cele mai mici din ultimii unsprezece ani, în condiţiile în care sunt bazate pe previziuni ale absorbţiei fondurilor europene. Mai exact, sumele efective alocate de stat sunt la nivelul celor cheltuite în anul 2006.

„Marea problemă a acestui buget este că îşi bazează cheltuielile de investiţii pe venituri din fonduri europene de 22,3 miliarde de lei. Mai grav este că, dacă ne uităm la programarea trimestrială, programele operaţionale vor fi lansate în întregime abia de la 1 iulie. Atenţie, vorbim de un document al guvernului care atestă acest lucru. Respectiv, în primele şase luni se definesc metodologiile pentru lansarea programelor. E extrem de greu de crezut că, în şase luni, guvernul va cheltui, pe baza proiectelor, această sumă, cea mai mare din istoria României, de la aderare şi până astăzi, privind absorbţia banilor europeni într-un singur an“, a declarat pentru Capital Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa. Şi pentru că nu există metodologie, nici proiectele nu au fost elaborate încă.

„PSD promite cea mai mare absorbţie atrasă vreodată de România. Şansele sunt extrem de reduse ca acest lucru să se realizeze“, a precizat analistul economic Dragoş Cabat. Potrivit analiştilor, nu doar aceste estimări sunt nerealiste. „Şi creşterea economică este supraestimată, în mod deliberat pentru a justifica venituri şi cheltuieli. Mai ales că, reiese din proiectul de buget, nu este bazată pe investiţii ci, probabil, pe consum“, a declarat Dragoş Cabat.

Pentru 2017, guvernul spune că vom avea o creştere economică de 5,2%, în condiţiile în care prognozele Comisiei Europene şi cele ale Băncii Mondiale spun că avansul PIB nu va depăşi 3,7%. Acesta a semnalat că estimările privind încasările de TVA sunt mai mari ca în 2016, în condiţiile în care cota de TVA s-a redus cu un punct procentual.

Potrivit proiectului de buget, încasările din TVA vor fi de 54,14 miliarde de lei, cu 2,47 de miliarde de lei mai mult ca în 2016. Şi în cazul impozitului pe salarii şi impozitului pe venit sumele sunt mai mari, deşi s-au anunţat şi aprobat mai multe relaxări şi scutiri fiscale, precum neimpozitarea pensiilor mai mici sau egale cu 2.000 de lei. Astfel, pentru 2017, Executivul speră să obţină 30,10 miliarde de lei, cu 2,35 de miliarde de lei mai mult ca anul trecut (calcul realizat pe baza execuţiei preliminare pentru 2016). 

La capitolul majorări salariale şi asistenţă socială, în schimb, Executivul creşte toate cheltuielile. Cele cu asistenţa socială ajung la 89,3 miliarde de lei cu 7,5 miliarde de lei mai mult faţă de anul trecut. Şi cheltuielile de personal sunt cu 7,7 miliarde de lei mai mari în 2017, ajungând la 64 de miliarde de lei. „Bugetul acoperă promisiunile electorale, chiar dacă face prorogări la tichetele de vacanţă şi îngheaţă angajările în instituţiile centrale ale statului“, a mai explicat Bogdan Hossu.

Pe baza acestor probleme semnalate de analişti şi de sindicalişti, rămâne de văzut dacă ţinta de deficit bugetar de 2,99% din PIB va putea fi realizată sau va fi nevoie de tăieri importante de cheltuieli sau majorări de taxe şi impozite, pentru echilibrarea bugetului în ţintele asumate.

Măsuri de protecţie socială incluse în buget

l salariul minim brut creşte la 1.450 lei lunar începând cu 1 februarie;
l personalul plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale beneficiază de majorarea cu 20%
l creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și educație;
l începând cu data de 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie se va majora la 1000 lei;
l începând cu 1 martie 2017, pensia minimă creşte la 520 lei
l scutirea de impozit al pensiilor mai mici sau egale cu 2000 lei;
l cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/ lună;
l transport gratuit la tren pentru studenţi.

Măsuri fiscale incluse în buget

cutirea de impozit a profitului reinvestit;
l eliminarea impozitului pe construcții speciale;
l reducerea la 19% a nivelului cotei 
standard de TVA;
l diminuarea nivelului accizelor pentru produsele energetice;
l regimul special de TVA pentru agricultori; 
l majorării limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro pentru microîntreprinderi;
l stabilirea unei cote de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și eliminarea cotei de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.