De pildă, în timpul zborului cu avionul papilele gustative devin amorțite din cauză că aerul uscat al aeronavei duce la uscarea mucoasei nazale iar presurizarea determină o lărgire a membranelor, doi factori care împiedică detectarea mirosului mâncării și, astfel, savurarea deplină a aromelor acesteia.
În condițiile în care aerul din compartimentul pasagerilor este extrem de uscat și respirația are efectul de deshidratare, sucul de roșii, considerat sărat atunci când este consumat la sol, este mult mai puțin intens din acest punct de vedere la altitudini mari, mai scrie publicația.
De asemenea, sângele este mai puțin oxigenat făcându-ne mai somnoroși. Locurile incomode din aeronave și nivelul scăzut de oxigen nu sunt singurele responsabile pentru oboseala călătorului. Cabina este presurizată pentru a simula o altitudine între 1800 de metri până la 2400 de metri, iar sângele absoarbe mai puțin oxigen la această înălțime. După cum este cunoscut de toți schiorii, acest lucru duce la amețeli, somnolență și pierderea acuității creierului.
Totodată, când stăm așezați pentru o perioadă lunga de timp, sângele se acumulează la nivelul picioarelor, iar crampele nu sunt departe. În acest caz se recomandă întinderea picioarelor și gambelor sau contractarea mușchilor gambei pentru a ajuta fluxul de sânge ascendent, ceea ce va contribui la combaterea stării de oboseală.
Presiunea dată de presurizarea cabinei, precum și aerul uscat și reciclat afectează umiditatea naturală a pielii. Există însă o multitudine de balsamuri, loțiuni și poțiuni pentru rehidratarea pielii. Regula numărul unu a oricărui însoțitor de zbor este aceea de a bea multă apă pentru a-și menține pielea hidratată natural.AGERPRES
