Carrefour mută câmpul de luptă dintre comerţul modern şi cel tradiţional în oraşele sub 20.000 de locuitori, în sate şi în comune. Retailerul francez tocmai a lansat o “franciză pentru zona rurală şi periurbană”, după cum se exprimă Andreea Mihai, directorul de marketing al grupului.

Carrefour a deschis deja şase magazine sub brandul Contact  –  “un format de proximitate care joacă rolul magazinului universal de pe vremuri, având o sortimentaţie largă, dar nu cu multe branduri şi varietăţi pentru aceeaşi categorie de produs”, potrivit Andreei Mihai -, în localităţile Hărman (judeţul Braşov), Mizil (Prahova), Iveşti (Galaţi), Hârşova (Constanţa), Feteşti (Ialomiţa) şi Pechea (Galaţi).

Cu 155 de magazine în România – 25 hipermarketuri „Carrefour”, 79 de supermarketuri „Market”, 44 de magazine de proximitate „Express”, şase magazine de proximitate „Contact” și un magazin online -, francezii testează astfel o zonă puţin exploatată de marii comercianţi internaţionali (o piaţă cu aproximativ zece milioane de potenţiali clienţi, cât reprezintă populaţia României care trăieşte în sate, nu putea fi ignorată la infinit de marii retaileri).

“În oraşele mici, penetrarea retailului modern este la un nivel de şase magazine la 100.000 locuitori, comparat cu un nivel de penetrare de aproape zece magazine la 100.000 locuitori în restul oraşelor (cu excepţia Bucureştiului)”, explică Dragoş Popa, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants România, de unde vine potenţialul de dezvoltare în aceste zone.

Magazinele de proximitate Contact – un format important din Franța, unde există deja peste 400 de astfel de unităţi -, au suprafețe de până la 900 mp și comercializează cu precădere produse alimentare și de îngrijire, într-o gamă mai restrânsă. Într-un astfel de magazin pot lucra între șase și 20 de oameni, iar numărul de clienți zilnici ar putea ajunge la 800, în funcție de vadul comercial. O mare parte din ofertă este reprezentată de produsele marcă proprie, mai ieftine.

Rețeaua Contact se va extinde în mediul rural prin intermediul francizei, un model de business aplicat şi de nemţii de la Metro, care au intrat pe piața rurală cu brandul La Doi Pași. Rețeaua numără acum peste 700 de magazine, dintre care jumătate sunt deschise în sată, iar cealaltă – în orașe. Pentru a fi francizat la Doi Pași, proprietarul plătește către Metro o taxă de 500-600 de lei, în schimbul căreia primește cataloage de promovare a ofertei și consiliere de marketing. Și Mega Image a testat piața rurală cu supermarketuri în zone din jurul Bucureștiului, ca Snagov sau Corbeanca.

Şi chiar dacă nimeni nu se mai aşteaptă să vadă prea curând ratele consistente de creştere din perioada 2003–2008, perspectivele rămân încurajatoare: până în 2020, retailul autohton ar urma să crească până la 26 de miliarde de euro, adică un plus de aproape două treimi faţă de cele 17 miliarde de euro, cât este nivelul actual al pieţei, arată un studiu al Oxford Economics.

În 2013, vânzările din retailul modern (53%) le-au depășit pentru prima dată pe cele înregistrate în comerțul tradițional. Acum, spun cercetările Nielsen, în oraşele de peste 50.000 de locuitori, românii lasă doar circa 3% din bugetul de cumpărături în comerţul tradiţional, procentaj de peste trei ori mai mic decât în 2008. Explicaţia? Buticurile postrevoluţionare au fost înlocuite treptat de super- şi hipermarketuri, care de la jumătatea anilor ’90 încoace au luat peste 50% din piaţa bunurilor de larg consum. Astfel, peste 90% din bugetul de cumpărături al românilor (mai ales din oraşe) a ajuns să meargă acum către magazine precum Kaufland, Carrefour, Auchan, Metro, Cora, Billa, Lidl etc.