Turismul românesc ar putea avea „mai multă vizibilitate“ de pe urma problemelor pe care le are Ucraina. Cel puțin așa reiese din declarațiile oficialiilor Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), care vorbesc despre contextul geopolitic regional actual și influența pe care o are pentru segmentul de incoming.

„Am fost în Republica Moldova la Târgul de Turism şi am văzut foarte mult entuziasm din partea cetăţenilor moldoveni de a revizita România. Foarte mulţi turişti, care aveau programate vacanţe în Ucraina, în Crimeea, se reorientează. În această situaţie, România este una dintre principalele destinaţii pe care o vor alege“, spune Răzvan Filipescu, președintele ANT. Această realitate coincide cu intenția ANT de a promova România „din ce în ce mai agresiv“, prin campanii speciale care să ducă la creșterea numărului de turiști străini, o altă țară vizată fiind China. Potrivit lui Filipescu, sumele folosite în aceste campanii se regăsesc în cele 75 de milioane de euro, alocate de Uniunea Europeană sub forma de Fonduri Structurale, pentru dezvoltarea turismului local, despre care se vorbea încă din 2007. „Am discutat cu federaţiile din turism, cu patronatele, cu asociaţiile, ca toate proiectele speciale pe care le au, cum ar fi O săptămână la Mare, O săptămână la Munte sau  Litoralul pentru Toţi, să le personalizăm pentru piaţa din Moldova. Inclusiv la Târgul de Turism al României am fost abordat de agenţiile de turism, de touroperatori de turism din Ucraina, care vor să aducă turişti din Ucraina în România“, mai spune preşedintele ANT.

Creșteri și pentru croaziere

Iar lucrurile nu se opresc aici. Un segment care ar putea să înregistreze creșteri neașteptate este reprezentant de croaziere, ceea ce va contribui la creşterea notorietăţii litoralului românesc, ca destinație turistică. Altfel spus, multe vapoare de croazieră cu turişti care ar fi trebuit să acosteze în Ucraina au fost redirecţionate, potrivit lui Filipescu, spre portul Constanţa. „Situație de care noi trebuie să profităm“, punctează oficialul.

Statistic, România a fost vizitată anul trecut de 1,714 milioane de străini, care au cheltuit de 4,79 miliarde de lei (peste 1,07 miliarde de euro). Aici intră și cei care au venit în țara noastră pentru diverse evenimente sau în interes de afaceri, potrivit Institutului Național de Statistică.

Proprietarii agențiilor de turism spun că 2014 va însemna „negreșit“ o creștere de aproximativ 10% pentru turiștii străini, cu accent pe zona litoralului. Iar minivacanţa de 1 Mai vine să confirme acest lucru. „Şi la mare, şi la munte gradul de ocupare a fost de 90%-95%“, spun ei, o parte dintre acești turiști fiind străini. „Cifrele arată un trend pozitiv al turismului, cu o creştere de 9,8% în primul trimestrul al acestui an faţă de perioada similară din 2013. S-a înregistrat o creştere a numărului de turişti din Israel, Polonia, Serbia, Statele Unite, Canada“, adaugă Răzvan Filipescu.

Aproape de un miliard de euro

Grosso modo, piața locală de turism a avut o evoluție bună, în ultimii doi ani, valoarea ei apropiindu-se de pragul de un miliard de euro în 2013. Mai departe, ritmul de creștere s-ar putea păstra dacă, în afară de „promovarea agresivă“ de care vorbește președintele ANT, s-ar merge în paralel cu investiții în aeroporturi. Practic, numărul celor care au ajuns anul trecut pe aeroporturile din România – puțin peste zece milioane – este încă foarte redus comparativ cu așteptările pe care le au reprezentanții agențiilor de turism. „Traficul redus este o problemă de potențial economic, de competiție. Este din cauza crizei. Dezvoltarea unui zbor regulat presupune un efort foarte mare din partea unei companii aeriene, un risc  foarte mare. Însă un aeroport, chiar dacă nu are zboruri regulate, poate avea un rol pentru comunitatea respectivă, din punctul de vedere al zborurilor turistice sau de afaceri“, spunea David Ciceo, președintele Asociației Aeroporturilor din România. Potrivit acestuia, aeroporturile românești au nevoie de investiții de aproape 300 milioane de euro pentru piste și infrastructură. Mai rămâne de văzut și care dintre proiectele de investiții vor fi puse în practică anul acesta.