Datele studiului arată că 34% dintre bogaţi deţin deja un al doilea paşaport şi 29% intenţionează să îşi cumpere unul, în timp ce 21% dintre ei se gândesc să se mute definitiv din ţările de origine.
Tot mai multe ţări în căutare de noi surse de venit încearcă să încurajeze investiţiile străine directe în schimbul cetăţeniei. Unele, inclusiv Marea Britanie, cer un angajament financiar pe termen lung, dar sunt şi altele cu programe mult mai lejere sau care îşi relaxează cerinţele.
În Caraibe, spre exemplu, câteva insule au redus recent nivelul investiţiilor cerute cu până la 50% sau au legat acordarea cetăţeniei de contribuţiile la fondurile pentru uragane sau dezvoltare economică.
Programele de acordare a cetăţeniei sau a rezidenţei pe baza investiţiilor sunt o afacere tot mai mare. În prezent, valoarea acestei pieţe este estimată la 2 mld. dolari în fiecare an. Totuşi, începe să provoace îngrijorări şi critici, spune Joseph Field, partener al Withersworldwide.
Preocupările sunt stârnite de faptul că achiziţia unei noi naţionalităţi ar putea fi un mod de ocolire a legii conformităţii fiscale a conturilor străine (FATCA) şi a altor legi care blochează evaziunea fiscală.
Astăzi, unul dintre cele mai valoroase paşapoarte, conform indicelui Henley Passport, este cel oferit de Singapore. Acesta costă 176 de dolari, însă este legat de obligaţia unor investiţii de minim 1,9 mil. dolari pe teritoriul ţării. Pe locul doi se află paşaportul britanic. Deşi costă 175 de dolari, obţinerea actului este condiţionată de investiţii minime de 2,7 mil. dolari. Austriecii depăşesc cu mult aceste ţări. Costul unui paşaport austriac este de 174 de dolari, dar se acordă doar după o investiţie minimă de 9,6 mil. dolari.
CITIŢI ŞI Recensământul bogaţilor: Câţi români au devenit milionari în ultimul an
