"La nivelul industriei de asigurări (facultative şi obligatorii), dauna maximă probabilă brută agregată, calculată conform modelului din Norme, se situează la circa 2.893,77 milioane de euro, din care peste 90,96% ar reveni in sarcina reasigurătorilor. Cumulat, societăţile prezintă un excedent de capitaluri proprii cumulate cu rezervele de catastrofă nete de circa 358,02 milioane de euro faţă de dauna maxima probabilă rămasă în sarcina lor", au spus reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), pentru Capital.

"Aceste cifre relevă faptul că exista resurse suficiente pentru plata eventualelor despăgubiri pentru cladirile cu destinație de locuință cuprinse în asigurare. Din păcate, în conditiile în care astăzi se mizeaza practic pe conformarea voluntară a proprietarilor acestor imobile la prevederile legii asigurărilor obligatorii pentru evenimente catastrofale, gradul de penetrare este relativ redus, și ca urmare este foarte probabil ca multe din imobilele care ar fi afectate în cazul producerii unui eveniment catastrofal să nu fie asigurate", au mentionat oficialii ASF.

Ce a schimbat schimbarea legii

Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a început să subscrie contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor (PAD) incepand cu data de 15 iulie 2010.

Numărul contractelor încheiate de PAID a fost influenţat de modificările aduse legii. Prin Legea nr. 248/2010, proprietarul unei locuinţe avea dreptul de a opta fie pentru o asigurare facultativă a acesteia, fie pentru încheierea unei poliţe PAD, prin intermediul unei societăţi de asigurare acţionară la PAID.

Cele mai recente modificări ale legislației (Legea 243/2013) au repus PAID în poziția de unic furnizor de asigurare în caz de catastrofă pentru sumele prevăzute în lege (până la 10.000 euro respectiv până la 20.000 de euro). Odată cu aplicarea acestei legi, s-a produs o creștere a numărului de polițe PAD. Dacă la 30 iulie 2013 erau în vigoare 329.410 polițe PAD, la 31 martie 2014 numărul acestora atinsese 1.085.078. La 31 martie 2014 erau încheiate 2.299.704 polițel facultative pentru locuințe.

Observăm că la finele lui martie 2014 existau în România puţin peste 1 milion de poliţe de asigurare obligatorie la circa 8 milioane de locuinţe.

Primele brute subscrise în anul 2013 de către PAID au fost de 60.313.361 lei, iar despăgubirile plătite au fost de 401.832 lei, potrivit statisticilor guvernamentale.

De ce plătim la fel când riscăm diferit

Putem spune că plătind prima de asigurare obligatorie, locuitorii din judeţe precum Bihor, unde nu există cutremure, îi subvenţionează pe cei din Vrancea, care au motive să se asigure la acest risc? Putea fi conceput un sistem mai bun decât să introducem acelaşi riscuri la toate zonele (inundaţii, cutremur, alunecări de teren), frecvenţa calamităţilor fiind diferită de la zonă la zonă?

"Introducerea sistemului de asigurare obligatorie a locuințelor, care a beneficiat de sprijinul Băncii Mondiale, s-a bazat pe caracterul mutual al asigurării,  care determină distribuirea costurilor între toţi proprietarii de locuinţe din România. Acest mecanism este de natură să permită un nivel al primelor de asigurare acceptabil pentru toți proprietarii din România", au spus repezentaţii ASF.

"Trebuie să subliniem faptul că înlăturarea urmărilor unui eveniment catastrofal este o problemă la nivel naţional, nu la nivel local (judeţean). Desigur, în măsura posibilităţilor, trebuie luate la nivel naţional acele masuri care să evite transformarea pe plan general a unor comunităţi în donatori neţi şi a altor comunităţi în beneficiari neţi. În particular, în cazul asigurării obligatorii a locuinţelor pentru riscuri catastrofale, se poate avea în vedere extinderea asigurării obligatorii şi la alte riscuri, a căror probabilitate de producere să nu aibă un caracter pregnant regional", au arătat oficialii Autorităţii.