Directorul general al Visa Europe pentru România, Cătălin Creţu, vorbeşte despre marea problemă a instabilităţii fiscale din România, dar şi despre modul în care un card business îi poate ajuta pe antreprenorii români „pierduţi” în labirintul birocraţiei.

Capital: 80% dintre tranzacţiile între firmele din România se fac în numerar. De unde credeţi că vine această tendinţă şi cum poate fi modificată, schimbată?

C.C: Ştim cu toţii faptul că nu doar în ceea ce priveşte comportamentul firmelor, ci şi în privinţa comportamentului persoanelor fizice există o cultură a cash-ului. Când vorbim de firme, pe lângă preferinţa pentru numerar, transferată din comportamentul personal în cel din afaceri, există şi o influenţă a economiei subterane. Trebuie să fim foarte cinstiţi când vorbim de acest lucru. Studiile realizate pe economia subterană nu susţin că vina este în totalitate a celui care ascunde anumite venituri. O parte din ceea ce facilitează sau influenţează acest comportament sau preferinţa către economia subterană este reprezentată de multitudinea de taxe existente la nivelul sistemului, taxe care nu sunt foarte uşor de plătit, de calculat. Şi aici există o problemă, unde încercăm să găsim soluţii viabile

Capital: Consideraţi că o reducere a fiscalităţii ar duce la reducerea economiei subterane şi, implicit, la creşterea frecvenţei de utilizare a cardurilor?

C.C: Întotdeauna există acest argument şi este dat de zona liberală, anume că o reducere a fiscalităţii ar scoate din economia subterană foarte multe venituri. În primul rând, cred că ar ajuta o simplificare a codului fiscal, astfel încât lumea să ştie foarte bine ce taxe trebuie plătite. Apoi, ar ajuta o stabilitate mult mai mare a fiscalităţii, pentru că foarte mulţi dintre proprietarii de firme se plâng că nu există consecvenţă, astfel încât de la un an la altul să ştie exact ce trebuie plătit şi să-şi facă o planificare. Evident, cu cât introduci mai multe taxe, cu cât schimbi de mai multe ori sistemul de taxe, cu atât faci mai dificilă decizia de a plăti taxele la zi. În concluzie, da, este de dorit să ai un sistem simplu, să ai un nivel de taxe adecvat realităţii economice. Visa a inclus în Strategia Naţională de promovare a plăţilor cu cardul în sectorul public propunerea de a se introduce anumite facilităţi la plata cu cardul, în sectoarele  unde economia subterană predomină.

Capital: Pentru că vorbeam mai devreme despre fiscalitate, în acest moment, cardurile de firmă nu permit plata taxelor. Intenţionaţi să introduceţi o astfel de facilitate sau s-a discutat vreodată despre această posibilitate?

C.C: Da, odată cu modificarea normelor aferente HG 1235/2010, modificat prin HG 1070/2013, care a făcut posibil ghişeul.ro, care acceptă plata taxelor locale, noi am propus să se introducă şi posibilitatea ca persoanele juridice să poată plăti taxele locale cu cardul. În momentul de faţă, acest lucru nu este posibil. Am făcut această propunere şi înţeleg că a fost luată în considerare de Ministerul Societăţii Informaţionale.  Aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu aceste norme. Considerăm că acest lucru ar facilita plata taxelor pentru persoanele juridice. Nu vorbim de taxele plătite către ANAF, unde sunt alte volume, unde există un flux mult mai mare. Vorbim despre plata taxelor locale. Vorbim de posibilitatea plăţii unor amenzi pe ghişeul.ro de către pesoanele juridice. Nu vedem de ce acest lucru nu ar fi un lucru pozitiv, inclusiv sau mai ales din perspectiva autorităţilor locale, pentru că toate avantajele de care discutăm pentru persoane fizice se transferă şi pentru persoane juridice, care pot să plătească mai repede,de oriunde s-ar afla . Proprietarii de IMM-uri călătoresc destul de mult, deci de ce să îi obligăm să se deplaseze la direcţiile de taxe şi impozite, când ar putea să plătească online?! Mai ales când aceste firme sunt cu predilecţie în zona urbană, iar, în prezent, avem aproximativ 100 de primării  înrolate sau în curs de înrolare în ghişeul.ro pentru a accepta plata cu cardul în mediul online. Chiar şi acolo unde există posibilitatea de a plăti fizic, cred că este o uşurare, pentru că, de multe ori, mai ales ca proprietar de IMM , rişti să vrei să-ţi plăteşti taxele locale şi să ţi se spună că s-au acumulat mai multe taxe, ceea ce, la o persoană juridică, s-ar putea să însemne în plus câteva sute de lei. Dacă ai cardul de firmă poţi să faci plata chiar acolo pentru că ai acces la toate fondurile firmei tale.

Capital: Care este nivelul de notorietate al cardului business în rândul antreprenorilor. Care este diferenţa între cei care ştiu de acest produs şi cei care îl cumpără efectiv?

C.C: Din sondajele pe care le-am făcut, 70% dintre IMM-uri spun că au cont la o singură bancă. În general, băncile, mai ales în ultimii ani, au început să includă în ofertă pachete. Când vii la bancă să îţi deschizi un cont de firmă, cele mai multe bănci oferă pachete care conţin şi un card business, în principal, de debit. Este foarte important ca, atunci când achiziţionează aceste pachete, firmele să fie informate de către bănci asupra beneficiilor oferite de cardurile business. În general, observăm că interacţiunea cu banca este legată de retragerile şi depunerile de numerar, precum şi pentru plăţile de firmă. Cât de uşor este ca, o dată ce ai un card de firmă, să scoţi banii de la bancomat sau să faci plăţile direct la parteneri?! Ştim că 30% dintre IMM-uri spun că au un card business. Iar ponderea creşte până la 45% în cazul firmelor mai mari, cu 10-49 de angajaţi. În acelaşi timp, foarte interesant, 50% dintre proprietarii de IMM-uri spun că au un card personal pe care îl folosesc şi pentru plătile firmei. Iese apoi acest mixaj între fondurile personale şi cele ale firmei, foarte greu de reconciliat ulterior. Deci, există deja un număr important de carduri. Un portofoliu semnificativ, dar încă mai este foarte mult loc de creştere.

 

Capital: Când a apărut primul card business în România?

Cătălin Creţu: Primul card emis sub sigla Visa în România a fost un card de firmă, fiind lansat de Bancorex, în 1995. Acesta a fost primul pas făcut de Visa pe această piaţă. Începutul a fost făcut cu mult timp în urmă şi, evident, numărul de carduri business a crescut constant. Şi astăzi observăm o dinamică destul de bună pe cardurile de firmă, în sensul în care, deşi ele reprezintă în jur de 6% din portofoliul de carduri Visa, volumele tranzacţionate depăşesc 20% din total. Este un produs foarte valoros, care se adresează firmelor, respectiv un instrument de plată care permite separarea cheltuielilor personale de cele ale firmei dacă vorbim despre IMM-uri, pentru că acolo sunt cele mai multe carduri. Foarte mulţi dintre proprietarii de IMM îşi cheltuie banii proprii şi fac astfel mai dificilă  separarea între banii firmei şi banii proprii.

 

Capital: Anul trecut aţi raportat o creştere destul de important, de două cifre, atât ca volum cât şi ca număr de tranzacţii. La ce vă aşteptaţi anul acesta?

C.C. Ne asteptăm să continuăm aceste creşteri de cel puţin două cifre. Sperăm ca ritmul de creştere să continue cu toate că baza se măreşte şi astfel este din ce în ce mai greu de menţinut acelaşi avans. În primăvara acestui an am lansat o campanie de promovare a beneficiilor cardurilor de firmă în rândul IMM-urilor şi observăm deja o creştere a numărului de carduri şi sperăm că va creşte şi gradul de utilizare. În prezent, ne uităm foarte atent pe tipurile de cheltuieli care se înregistrează pe aceste carduri astfel încât, în măsura în care putem, să mergem către comercianţii preferaţi de posesorii acestui tip de produs (combustibil, alimente, magazinele de bricolaje) şi să încercăm să negociem reduceri sau alte beneficii imediate pentru a creşte utilizarea directă la POS.

Capital: Care sunt costurile cardurilor de firmă comparativ cu alte ţări din regiune?

C.C. Vreau să vă spun că în general piaţa locală este destul de competitivă comparativ cu  pieţe emergente. Lumea spune de foarte multe ori că "preţurile sunt mari", dar cred că oricând, pentru oricine, orice preţ este prea mare şi ne dorim să găsim ceea ce vrem la un preţ mai mic. Dar există un raport direct între caracteristicile unui produs şi preţul acestuia. Evident, când îţi doreşti cel mai ieftin produs, acela va fi produsul cel mai simplist, cu cele mai puţine caracteristici. Practic, trebuie să ne gândim la nevoile noastre şi să realizăm ce produs ne satisface nevoile, apoi să compari preţurile astfel încât să alegi produsul cu preţul cel mai mic, dar cu acele beneficii de care ai nevoie.  În cazul cardurilor, preţurile scad în general cu cât un produs este mai bine vândut, iar volumele tranzacţionate sunt mai mari. Acesta este motivul pentru care în pieţele mature se ajunge să se dea carduri aproape gratuit, cu foarte puţine comisioane: băncile îşi obţin venituri din volumele tranzacţionate ridicate. În pieţele emergente, este nevoie de mult mai multă educaţie şi informare asupra instrumentelor de plată decât în cele dezvoltate. Cred că România este o piaţă destul de competitivă, sunt foarte multe bănci, deci concurenţă există şi, prin urmare, nu cred că preţul este o problemă pentru ca acest produs să se vândă foarte bine.

Capital: Cum stăm cu frauda pe acest sector?

C.C: Nivelul fraudei este neglijabil, aşa cum este pe toate cardurile în România. Frauda este aproape inexistentă în România, fiind de circa 11 ori sub nivelul celui din Uniunea Europeană. Nu avem o problemă din punct de vedere al fraudei pe niciun fel de card. Evident că trebuie să fim în continuare foarte atenţi când intrăm online, mai ales la atacurile de phishing prin care se încearcă obţinerea datelor personale. Este foarte important să rămânem vigilenţi când plătim cu cardul. Deja avem carduri cu CIP & PIN, un element de securitate care a diminuat foarte mult frauda. Deci, avem carduri cu cip şi PIN aproape în totalitate, în România.