În septembrie 2014, Kaufland România a ajuns la aproape 20.400 de angajaţi, trecând pe prima poziţie în topul investitorilor străini în funcţie de numărul de salariaţi. Lor li se adaugă cele aproximativ 3.500 de locuri de muncă din reţeaua Lidl, care aparţine aceluiaşi grup german. În topul angajatorilor din retail urmează Auchan, cu 11.000 de salariați, și francezii de la Carrefour, cu 6.700 de angajați. Pe următorul loc, în funcție de naționalitatea investitorilor, se regăsesc nemţii de la REWE şi Metro, cu aproape 13.000 de salariaţi la un loc.În total, aproape 2% din angajaţii din România lucrează pentru o mare reţea comercială, în unele zone posturile din supermarket fiind singurele disponibile. „Am o licenţă în management, dar sunt casieriţă la Penny Market. Atât am găsit la noi în oraş“, povesteşte o tânără din Reghin. La jumătatea goală a paharului pot fi menţionate salariile mici, uneori apropiate de cel minim pe economie, şi faptul că nivelul de calificare cerut este unul scăzut.

Valoare adăugată

Pentru mulţi ani, primul loc în clasamentul anagajtorilor cu capital străin fusese ocupat de OMV Petrom, care azi trebuie să se mulţumească numai cu treapta a doua a podiumului, cu circa 19.000 de salariaţi. Spre deosebire de zona comercială, şi în cazul gigantului austriaco-român, dar şi în cel al altor angajatori proeminenţi, cum ar fi grupul Renault (cu 17.000 de posturi ocupate în România) sau Continental (cu 14.500 de joburi în mai multe fabrici autohtone) atât lefurile, cât şi nivelul de pregătire al personalului sunt mai ridicate. Iar dacă a venit vorba de industria auto şi de componente pentru vehicule, trebuie spus că în rândul investitorilor străini care oferă fiecare mii de locuri de muncă se găsesc numeroase firme de profil: Delphi Packard, SEWS, Schaeffler, Ford, Pirelli, Bosch, Daimler şi aşa mai departe. În total, firmele pomenite angajează direct aproape 30.000 de persoane în zeci de unităţi de producţie din toate regiunile ţării. Tot de personal calificat au nevoie şi marii investitori din domeniul bancar (unde campionii sunt BRD şi BCR, cu circa 14.000 de salariaţi la un loc) sau din cel al telefoniei mobile (Telekom România, Vodafone şi Orange au împreună aproape 15.000 de angajaţi).

În zona asigurărilor, campionul pare să fie Vienna Insurance Group, unde lucrează în prezent circa 2.400 de persoane. În urmă cu doar câţiva ani, numărul lor era dublu. „După ani de creştere în termeni de prime subscrise, profituri şi număr de angajaţi, în 2008 am ajuns într-o situaţie neplăcută şi a trebuit să luăm măsuri semnificative. Am fost forţaţi, din cauza situaţiei specifice din România, a jucătorilor iraţionali care au distrus piaţa asigurărilor auto, să scădem numărul angajaţilor la jumătate“, dezvăluia în vara anului trecut preşedintele-director general al VIG, Peter Hagen.

Impact indirect

Lista de mai sus ori cea din tabelul alăturat sunt departe de a fi exhaustive. Numelor mari pomenite acolo li se adaugă numeroase alte firme străine mai mult sau mai puţin faimoase, care au investit de-a lungul timpului zeci sau sute de milioane de euro în România şi au creat sau au prezervervat în acest fel numeroase locuri de muncă.

În plus, toate aceste investiţii, fie că este vorba de giganţi ca Renault sau OMV sau de jucători mai mici, înseamnă comenzi pentru furnizorii români, de la producători de materie primă sau subansamble, la transportatori sau firme de catering şi de la constructori sau distribuitori de utilităţi, la companii de pază sau curăţenie.

Câte locuri de muncă au creat sau susţinut pe orizontală investiţiile străine este greu, dacă nu chiar imposibil de spus. De uzinele Dacia din Mioveni, de exemplu, se spune că depind indirect circa 100.000 de joburi locale. Ceea ce este mai uşor de spus este că, în mod relativ surprinzător, noiembrie 2014 a adus veşti bune în ceea ce priveşte investiţiile străine directe (ISD). Cu 531 de milioane de euro ISD în penultima lună a anului trecut, indicatorul calculat de Banca Naţională a revenit pe plus. Mai exact, în primele 11 luni ale lui 2014 România a atras investiţii străine de 2,12 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Aceste sume vor avea cu siguranţă un impact pe piaţa muncii. Cât de semnificativ va fi el, rămâne să vedem în următoarea perioadă.