La stat sau la privat? Este întrebarea la care trebuie să răspundă, de fiecare dată, un pacient cu venituri medii. Pentru că acest pacient, din această categorie, chiar își permite să aleagă un spital privat, să plătească pentru un tratament bun și să beneficieze de condiții ca în Occident. Nu același lucru se poate spune, însă, despre românii cu venituri mici. Ei chiar sunt obligați să meargă în spitalele de stat, unde sunt necesare investiții de sute de milioane de euro în tot ce înseamnă aparatură modernă, retehnologizări și modernizări. Ce se va întâmpla anul acesta cu sistemul românesc de sănătate? Ei bine, privații vor continua să investească, într-o piață fără turbulențe. Nimic nu va zdruncina ordinea lucrurilor pentru clinicile private. Poate doar câteva tranzacții și fuziuni. Sau parteneriate care să consolideze businessurile mai mici. Asezonate, pe ici pe colo, cu investiții puternice din partea marilor operatori. Pe scurt, așa caracterizează anul 2016 proprietarii de clinici private.

Continuă investițiile la privați

Cu alte cuvinte, vom asista și în acest an  la investiții importante, de milioane sau chiar zeci de milioane de euro din partea companiilor private. Aceste investiții vor continua să se axeze pe extinderi, așa cum s-a întâmplat și în ultimii doi ani. De altfel, o repoziționare a pieței s-a observat în 2015, între marii operatori, după o perioadă îndelungată în care trăsătura dominantă a acestui segment a fost „prudența“. Grosso modo, ca valoare, piața s-a apropiat de 1 miliard de euro.

Această cifră a mai fost vehiculată și în anii trecuți în estimările primelor cinci companii, care însă nu s-au adeverit, din mai multe cauze. În 2013, de exemplu, privații s-au oprit din investiţii mai mari de un milion de euro, din trei motive: toţi au investit prea mult în acelaşi timp, fapt care a dus la saturarea pieţei; apoi, cadrul legislativ a devenit instabil odată cu anunţul Ministerului Sănătăţii referitor la stoparea finanţării pentru spitalele private şi, poate cel mai important, puţin peste 20% dintre români nu-și permiteau atunci să apeleze constant la servicii medicale private. Tocmai acești factori au influențat deciziile operatorilor care au avut pierderi cu spitalele de mari dimensiuni. Însă, nu a fost chiar o regulă generală. Cei mai importanți jucători, precum MedLife, Regina Maria, Gral Medical, Sanador sau Medicover au continuat să-și consolideze locul în piață fără a fi afectați. Iar acest lucru a fost observat și în creșterea numărului celor care au ales să fie tratați de o clinică privată: datele companiilor arată că acest număr a crescut cu peste 80% în ultimii doi ani.

Totodată, dificultăţile financiare şi starea precară a sistemului public de sănătate, puse în balanţă cu amabilitatea personalului, precum şi dotarea tehnică a clinicilor şi spitalelor private i-au făcut pe mulţi români să aleagă serviciile acestora.

Se cer proiecte noi și investiții masive în spitalele de stat

De ce se află sistemul public de sănătate în această situație? Din cauza finanțărilor publice insuficiente și a unui număr redus de cadre medicale. Atât specialiștii, cât și oamenii de afaceri susțin că investițiile în tehnologie și în personal, în medici pe care să-i motiveze să rămână în țară, cât și aplicarea unor noi reforme sunt doar câteva dintre prioritățile sectorului de sănătate din România în 2016.

Nawaf Salameh, fondatorul grupului Alexandrion, medic de profesie, spune că trebuie să ne ținem medicii buni acasă și să modernizăm sistemul sanitar de stat, astfel încât spitalele să poată oferi o îngrijire cât mai completă și corectă pacienților. „Să nu mai vedem saloane supraaglomerate, spitale care nu au resursele de a face investigații de rutină sau care, și mai rău, sunt adevărate focare de infecție“, punctează el. Pentru a se ajunge la așa ceva „sistemul de sănătate trebuie să fie puternic încredințat sistemului de asigurări, astfel încât să funcționeze, folosind eficient resursele disponibile“, spune și Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. De asemenea, Dan Goicea, proprietar al Cocktail Holidays, atrage atenția că sănătatea nu poate fi îmbunătăţită doar prin dezvoltarea foarte bună a unei baze de tratare a bolilor, ci şi printr-o prevenţie, în care până acum nu prea s-au făcut investiţii.

În aceste condiții, este clar că, în România, ar trebui regândit tot sistemul de sănătate și, potrivit profesorului universitar Cristian Păun, trebuie acordată mai multă libertate indivizilor când optează pentru un sistem sau altul, astfel încât să existe o concurență directă și reală între sistemul public și cel privat de sănătate și să se acorde facilități suplimentare celor care investesc.

În ciuda semnalelor de alarmă trase de specialiști, anul 2016 nu pare unul promițător pentru sistemul public de sănătate deoarece investițiile din banii publici nu vor fi cu mult mai mari decât în 2015. Astfel, cheltuielile pentru acest sector se vor ridica la 4,2% din PIB, față de 4% în 2015. Cu alte cuvinte, pentru o bună funcţionare  sunt necesare investiții de cel puțin 6% din PIB, așa cum este prevăzut și în normele europene. Dar până atunci, sănătatea din România va avea de suferit pe tot lanțul: de la cadre medicale, care în continuare vor alege calea străinătății pentru un venit mai bun, până la pacienții care vor fi nevoiți să se mulțumească cu tratamente restrânse și tehnologii învechite.

Cele mai importante măsuri luate în 2015

Implementarea cardului de sănătate. De la 1 septembrie 2015, cardul național de sănătate a devenit unicul instrument de decontare și validare a serviciilor medicale în sistemul public de sănătate pentru asigurații cu vârsta de peste 18 ani. Implementarea acestui sistem a fost amânată de mai multe ori.

Adoptarea de către Parlament a proiectului de lege prin care fumatul va fi interzis complet în spațiile publice  închise.

Modificările la contractul-cadru au adus o serie de noutăți. Astfel, serviciile de prevenție, respectiv „consultația preventivă“, au fost introduse în pachetul minim de servicii medicale. La asistența medicală primară au fost introduse servicii de administrare de tratamente în timpul programului de lucru în cabinet, s-a dublat numărul maxim de consultații la domiciliu ce pot fi acordate lunar de către medicii de familie, de la 21 la 42.

Majorarea cu 25% a salariilor mediciilor și a celor care lucrează în sistemul sanitar, din data de 1 octombrie.

Prioritățile din 2016

Bugetul alocat Ministerului Sănătății în anul 2016 este cu 16% mai mare față de anul precedent. În 2016,  vor creşte cheltuielile cu sănătatea cu 3,12 miliarde lei, respectiv 13,5%, de la 28,04 miliarde lei în programul rectificat pe 2015 la 31,17 miliarde lei, astfel că ponderea acestora în PIB va urca de la 4% la 4,2%, iar în totalul veniturilor de la 12,3% la 13,5%, potrivit proiectului de buget.

Consolidarea pachetului de acțiuni prioritate prin introducerea unor programe noi, destinate marilor arși și altor patologii majore. Va fi lansat Programul Național pentru Arși, cu o pondere de aproximativ 10% din totalul alo­cărilor pentru programe naționale, program care va fi dublat de un acord cu Banca Mondială, prin care se vor constitui patru centre de arși – la Iași, Târgu Mureș, Timișoara, București.

Se dorește dezvoltarea sistemului de urgențe intraspitalicești pentru creșterea calității serviciilor de îngrijire a marilor urgențe în perioada critică și post-critică.

Mihaela Tănase, consilierul ministrului Sănătății, a spus că va fi introdus un subprogram nou în cadrul Programului Național de Oncologie – Oncologie pediatrică.