Pe lângă reducerea birocraţiei, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020,ce aşteptă să fie aprobat de Comisia Europeană, vine cu multe măsuri noi ce încurajează fermierii mici şi mijlocii să se organizeze în asociaţii care să investească în lanţuri de aprovizionare.
„Cheia succesului în următorul proiect este o cooperativă de ferme mici sau medii, care depune un proiect de investiţii ce are în vedere realizarea unui lanţ scurt de aprovizionare. Astfel, agricultorii vor primi finanţare de 90% şi sunt punctaţi de trei ori. O dată pentru că este cooperativă, în al doilea rând pentru că are un lanţ scurt de aprovizionare şi în al treilea rând pentru că se află în plafonul de ferme medii“, a declarat, pentru Capital, George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR).
În urma experienţei dobândite cu PNDR 2007-2013, reprezentanţii instituţiilor implicate în acest program vin cu noi măsuri. O noutate este ideea de fermier activ. Orice fermier care va primi subvenţii în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să facă dovada că este agricultor activ prin două moduri. În primul rând, prin documente care să ateste că veniturile din agricultură reprezintă mai mult de o treime din veniturile sale totale, sau că valoarea subvenţiei pe care trebuie să o primească este mai mare de 5% din totalul veniturilor sale. Iar în al doilea rând, prin acte care să demonstreze că deţine o formă de organizare, un PFA.
„Această măsură a fost luată de Comisia Europeană pentru că se primeau subvenţii pentru terenuri de golf sau aeroporturi, care nu erau folosite în scop agricol“, a subliniat George Turtoi.
O altă noutate este plata redistributivă. Cei care deţin între 5 şi 30 hectare vor primi în plus 45 de euro per hectar. În acelaşi timp, va fi interzisă fragmentarea doar pentru a primi plata redistributivă.
Din 2015, plăţile cuplate cu producţia vor fi extinse. „Am pus condiţie ca animalele să aibă valoare genetică şi să aibă un anumit nivel de producţie. Am introdus noi categorii pentru care se pot primi subvenţii. Spre exemplu, am introdus la vegetale următoarele sortimente: fasole boabe pentru procesare, tomate pentru procesare, legume din sere şi solari, prune pentru procesare, mere pentru procesare, cartofii timpurii. Iar în cazul animalelor vor mai fi subvenţionate ovinele, caprinele şi taurinele pentru carne, bivoliţa pentru lapte. Acestea vor ajuta la creşterea producţie“, a explicat secretarul de stat din cadrul MADR.
O altă măsură nouă din PNDR 2020 este cea de restructurare. Dacă un mic fermier care are câteva hectare(până în 5) şi a activat un an de zile şi se hotăreşte să cedeze exploataţia (prin vânzare sau arendare)până la sfârşitul vieţii, cu condiţia să aibă peste 65 de ani, va primi 120% faţă de subvenţia pe care a primit-o la pilonul I.
Controale comasate
În vechiul program, controalele efectuate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) erau organizate în trei categorii. Primul tip de control: cel administrativ care era alcătuit din controlul efectuat la evaluarea proiectului, controlul realizat la contractarea proiectului, verificarea actelor, dar şi controalele pe teren, ce aveau loc la fiecare tranşă de plată (la vechiul program se permitea până la 5 tranşe de plată). Aşadar, era verificat tot proiectul la fiecare tranşă de plată. Al doilea tip de control este supracontrolul, care reprezenta o verificare pe un eşantion de cel puţin 5% pentru fiecare măsură de finanţare. Iar al treilea tip de control: ex-post. Acesta se desfăşura obligatoriu la cel puţin 5 ani de la semnarea contractului de finanţare, dar nu la mai puţin de 2 ani de la finalizarea proiectului.
„În afară de controalele făcute de agenţie, mai erau realizate şi următoarele verificări: un control orizontal făcut de Direcţia de Control şi Antifraudă pe un anumit eşantion pe factor de risc. Se adăugă controlul Curţii de Conturi ca autoritate de audit, mai apărea şi Auditul de la Comisia Europeană, care venea de cel puţin 2-3 ori pe an. Din 2005, de când lucrez în acest sistem, nu a existat proiect care să aibă probleme şi să nu fie găsite la un moment dat. Cel mai grav pentru beneficiar este să le găseşti în ex-post. Pentru că în această etapă fermierul este încărcat de credite“, a mai afirmat Turtoi.
În condiţiile în care în vechiul program aveau loc numeroase controale, acum se doreşte comasarea acestora. „Vom crea trei fişe de verificare astfel încât beneficiarul să aibă parte de trei controale. Va fi fişa de verificare până la contractare (de la depunere până la contract), fişă de verificare pe zona de achiziţii (pentru beneficiarii privaţi nu va mai exista deoarece vor avea la dispoziţie o bază de date cu preţuri de referinţă) şi fişa de verificare pentru autorizarea plăţii“, a completat secretarul de stat al MADR.
Sesiunea de depuneri, deschisă tot anul
O altă noutatea din PNDR 2020 este faptul că selecţia va fi continuă, nu vor mai fi sesiuni lunare. „Depunerea va fi continuă, dar la fiecare lună se va trage linie şi vor fi anunţaţi cei selectaţi. Sesiunea se va deschide la începutul anului şi se va închide toamna. Condiţiile nu se vor schimba pe tot parcusul sesiunii. Pentru unele măsuri se va face selecţie lunară, iar pentru alte trimestrială. În ceea ce priveşte finanţarea pentru fiecare măsură se va aloca suma aferentă respectivului an plus un procent din următorul an, astfel încât în 2020 ne vom ocupa cu finalizarea şi plata lor“, a explicat George Turtoi.
Secretarul de stat al MADR susţine că vrea să simplifice pe cât posibil sistemul de depunere. „Am schimbat criteriile de selecţie şi de eligibiliate. Am eliminat regula de a interzice depunerea mai multor proiecte în acelaşi timp. Acum beneficiarul trebuie să facă dovada că are cofinanţare pentru toate proiectele pe care le depune. Înainte, aceştia îşi înfiinţau mai multe firme pentru a depune proiecte. De ce să mai facă acest lucru dacă au bani pentru mai multe proiecte.
În acelaşi timp, tindem spre depunerea proiectelor exclusiv online. Toţi fermierii vor fi nevoiţi să-şi depună proiectele online, cu excepţia micilor agricultori, care vor putea depune şi la sediile agenţiei“, a mai spus George Turtoi.
În ceea ce priveşte schimbarea denumirii Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) în Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), secretarul de stat al MADR a spus că au făcut acest lucru pentru că a avut lor o reorganizare, dar şi pentru că fermierilor le va fi mai uşor în a pronunţa numele agenţiei.
„Noi, în agenţie, funcţionam ca o sinusoidă, adică aveam vârfuri de sarcină. Când aveai sesiunea de depunere, aveai vârf de sarcină pe depuneri. După aceea, aveam vârf de sarcină pe evaluare, pe contractare, în plată, şi în ex-post. Toate proiectele se mişcau în grămadă. Când cei din evaluare erau încărcaţi, erau liberi cei din plăţi şi tot aşa. Am vrut ca toată lumea să muncească constant. Să uniformizăm depunerea, astfel încât angajaţii să lucreze în flux continuu şi să nu mai existe suprasolicitare“, a conchis Turtoi.
