Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică, până pe 27 martie, o listă cu medicamente compensate şi gratuite care conţine 150 de molecule noi sau cu indicaţii noi. Potrivit preşedintelui Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimie, lista nu a mai fost actualizată de şase ani. "Au fost copii şi adulţi care ar fi avut şansă de supravieţuire şi care din cauza lipsei acestor medicamente au murit. Dintre cele 150 de molecule, foarte puţine sunt cu indicaţii noi", a mai spus acesta, potrivit Agerpres.
Lista cuprinde peste 1.300 de substanţe active (denumiri comune internaţionale), dintre care:
- 140 sunt molecule noi sau la care a fost extinsă recomandarea terapeutică şi pentru alte suferinţe.
- 157 de substanţe active sunt compensate cu 90% din valoare
- 241 sunt compensate cu 50%
- 336 sunt prevăzute în programe naționale, din care 101 sunt pentru oncologie, iar 173 sunt pentru toate programele de transplant
- 152 de substanţe active sunt pentru medicamente gratuite de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, dacă nu realizează venituri, precum şi gravide şi lehuze, în tratamentul ambulatoriu.
Se pot repeta greșelile din 2008?
În ciuda faptului că există un proiect de hotărâre în dezbatere, nu putem şti cu siguranţă data la care românii vor putea avea acces la terapii noi, mai ales că acesta este un moment mult aşteptat, după şase ani în care lista de medicamente compensate nu a fost actualizată cu molecule noi. În tot acest timp, Ministerul Sănătății a spus că analizează mai riguros listele, pentru a nu repeta câteva greșeli făcute în 2008. Care sunt pericolele, pentru pacienți?
Accesul pe lista de compensate este de fapt o competiție între producătorii de medicamente, iar MS trebuie să analizeze riguros necesitatea includerii produselor unuia sau al altuia pe lista. În luna iunie au fost depuse 167 de dosare, din care 141 pentru medicamente noi și 26 pentru indicații noi.
Dintre acestea, 85% sunt pentru medicamente inovative, 11% pentru combinații, 3% pentru medicamente generice și 1% pentru medicamente biosimilare.
Medicamentele sunt destinate urmatoarelor patologii: 16% cancer, 10% diabet zaharat, 8% HTA, 5% anemii, 4% leucemii și 2% boli psihice. Ministerul a promis un control mai riguros al decontărilor pentru medicamentele incluse pe listă. "Ultima listă datează din 2008. Ar fi trebuit ca aceasta listă să fie însotita din 2009 de protocoale terapeutice. Din păcate foarte multe protocoale nu au fost implementate. Lista a funcționat haotic, ceea ce a dus la acumularea a aproape 4 miliarde de lei arierate, ca urmare a faptului ca nu s-a înregistrat control asupra modului cum a fost folosita", potrivit ministrului Sănătății, Eugen Nicolăescu. Care sunt riscurile unei implementări greșite a listei de compensate? Dacă MS nu are banii necesari, se va crea un deficit similar celui din 2008? Datoria statului față de producători la medicamentele compensate este de 5,6 miliarde de lei, din cauza termenelor de plată care depășesc un an, iar ministerului ar putea să îi lipsească banii necesari actualizării listei. Vor mai găsi pacienţii medicamentele noi în farmacii, având în vedere amploarea extraordinară a exportului paralel de medicamente, care a ajuns la 40% din piață? Chiar dacă ar găsi banii necesari sau dacă ar introduce gradual medicamentele pe liste, MS mai are două mari probleme de rezolvat. Prima este legată de ce anume alege să deconteze din banii asiguraţilor.
Anul trecut, Institutul Național pentru Sănătate și Excelență Clinică (NICE) a arătat că multe dintre medicamentele aflate acum pe lista de compensate nu ar avea ce să caute acolo, iar un exemplu grăitor sunt produsele cu ginko biloba, a căror eficacitate nu a fost dovedită ştiinţific, dar care costă statul 16,3 milioane de euro anual. Chiar şi după ce MS ar rezolva problema intruşilor din listă, trebuie să țină seama că, din cauza politicii preţului celui mai mic din Europa, noile medicamente vor lua şi ele calea exportului paralel. Doar o cutie din trei care se importă în România ajunge în farmacie și tot una din trei cutii din farmacie ajunge şi la pacient. Astfel, includerea pe listă trebuie să se facă pe criterii bine stabilite, având în vedere miza uriaşă pentru producători.
