Soluţia ar fi înscrierea la o pensie facultativă. Piaţa are multe alternative, produse lansate de companiile de profil (bănci, firme de asigurare etc). Dar cum alegem cea mai bună variantă?

Primul pas ar fi să analizăm prospectele fondurilor de pensii existente, spune Mircea Oancea, fostul preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), instituţie inclusă la ora actuală în Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). „Pot fi comparate taxa din activul net, taxa din contribuţie, aceste costuri având un volum mai mare la pensiile facultative decât la cele obligatorii“, a afirmat Oancea. „Tot în prospect sunt prevăzute costurile cu auditul şi trebuie luat în calcul cât reprezintă în fiecare an această cheltuială. Alt criteriu ar fi costurile de tranzacţionare, suportate tot din fond la pensile facultative. Nu în ultimul rând, important este şi randamentul fondului“, a adăugat fostul şef al arbitrului pensiilor.

Randamentul şi bonitatea

Randamentul se calculează după Legea 204 din 2006, actualizată. Acest act normativ spune că „rata de rentabilitate a unui fond de pensii facultative reprezintă rata anualizată a produsului randamentelor zilnice, măsurate pe o perioadă de 24 de luni; randamentul zilnic al unui fond este egal cu raportul dintre valoarea unei unităţi de fond din ziua respectivă şi valoarea unităţii de fond din ziua precedentă“. Intermediarii în asigurări consideră că la alegerea fondului de pensii, e recomandabil să analizăm bonitatea companiei de administrare. „Înainte de a ne decide, trebuie să verificăm reputaţia companiei, istoricul şi puterea financiară a acesteia“, a declarat Gheorghe Grad, directorul general al firmei de brokeraj SRBA. „E bine să vedem şi plasamentele pentru care optează fondurile. Unele au apetit de câştig ridicat şi merg pe variante mai riscante. Aceste instituţii acţionează similar cu fondurile mutual, astfel că randamentele lor diferă în funcţie de investiţiile pe care le fac. Să nu uităm însă că aici nu există o libertate de mişcare nelimitată, pentru că această activitate este monitorizată de ASF“, a explicat Grad.

Cum ne asigură firma la care lucrăm

Pentru un angajat cu contract de muncă, angajatorul reţine contribuţia pentru pensii şi o virează la Casa Naţională de Pensii. Dacă lucrătorul activează pe bază de convenţie de prestări servicii sau contract de drepturi de autor, de asemenea compania îi reţine şi virează contribuţia. În situaţia când un singur om are mai multe astfel de joburi, o singură companie dintre cele pentru care lucrează îi virează contribuţia de pensii. O persoană inclusă în una din aceste categorii are dreptul să opteze suplimentar pentru o pensie facultativă, administrată de o companie privată (aşa numitul Pilon III).

Unde investesc fondurile de pensii

Fondurile de pensii private au investiții de 2,73 miliarde lei în companii listate la Bursa de Valori București (inclusiv companii financiar bancare), potrivit datelor centralizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Investițiile directe în economie realizate prin intermediul listărilor depășesc 675 milioane de lei și au reprezentat 19,47% din cererea internă de emisiuni de acțiuni și obligațiuni ale companiilor de stat care au dorit să atragă capital pentru dezvoltare.

La data de 30 iunie 2014, fondurile de pensii private dețineau investiții de 957 milioane lei în companii de importanță națională (Romgaz, Electrica, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Antibiotice, Oil Terminal), iar participațiile în companii listate la BVB totalizau 1,37 miliarde lei (excluzând companiile financiar-bancare). Fondurile de pensii private au ponderi de peste 5% în acționariatul Electrica, Transgaz, Compa, Alumil, Antibiotice și dețineri de peste 10% din titlurile Bursei de Valori București (12,02%), Ropharma (13,56%), Vrancart (15,32%).