Majoritatea acestor proprietăţi au trecut prin situaţii financiare proaste, 12 dintre ele fiind în continuare pe pierdere. Dacă veniturile obţinute din închirierea acestor centre comerciale sunt comparabile cu rezultatele financiare ale mallului din Băneasa, situaţia precară în care se află este şi mai bine descrisă de suprafaţa totală de vânzare a acestora, de circa 480.000 mp, similară cu a celor 11 centre comerciale de tip mall din Bucureşti. Cu alte cuvinte, gestionează împreună aproape 1.400 de magazine, dar obţin din închirierea lor doar cât cel mai performant mall din România, care dispune de doar 250 de magazine.

În cei cinci ani de criză, veniturile românilor au scăzut considerabil şi odată cu ele şi încasările retailerilor, care s-au luptat şi au obţinut chirii tot mai mici. Totuşi, multe dintre mallurile prezentate au fost semnalate ca eşecuri încă dinainte de a fi construite, în principal din cauza veniturilor mici ale populaţiei din zonele în care sunt amplasate sau a concurenţei prea mari. Din lista întocmită de Capital, un mall a fost resuscitat din faliment, două sunt în continuare în insolvenţă, patru au fost salvate în ultimul moment prin vânzare şi altele trei se confruntă cu performanţe foarte slabe. Doar cinci dintre ele au avut o evoluţie satisfăcătoare, însă două dintre acestea au fost deschise abia în 2013.

Pariuri pierdute

Dintre investitorii care au dezvoltat centre comerciale în timp de criză, Globe Trade Centre (GTC) a avut cel mai mult de suferit. Compania intenţiona să construiască o reţea formată din şapte malluri, însă a reuşit să ridice doar patru, din care două au fost vândute în pierdere. Primul mall Galleria a fost deschis în 2008 la Buzău şi a fost vândut recent omului de afaceri buzoian Liviu Avram. Noul proprietar vrea să îl repoziţioneze pe piaţă pentru a-i spori veniturile, care anul trecut au fost de doar 0,5 mil. euro. Galleria Suceava a trecut printr-o situaţie şi mai proastă. GTC a investit în dezvoltarea proiectului circa 25 mil. euro şi în momentul vânzării, în vara anului 2013, centrul genera pierderi anuale de un milion de euro. Antreprenorul local Costică Tudosă a plătit pe el această sumă şi a preluat datorii bancare de 8 mil. euro, pentru a-l transforma în sediu de firmă.

În acest moment, GTC a mai rămas cu Galleria Arad şi Piatra Neamţ, care se confruntă la rândul lor cu probleme. Valoarea celor două malluri a scăzut pe parcursul anului trecut de la 35,1 mil. euro la 8,5 mil. euro. „Grupul se află în imposibilitatea de a atrage noi chiriaşi sau de a creşte nivelul chiriilor din motive independente de voinţa sa, în special din cauza condiţiilor de piaţă existente. Nu există nicio garanţie că grupul va putea să renunţe la aceste proiecte în timp util sau să le restructureze pentru a limita pierderile. Nu poate fi exclus faptul că grupul nu va vinde sau suspenda temporar aceste proiecte; în astfel de situaţii, nu există nicio asigurare că în urma unor asemenea acţiuni grupul îşi va limita pierderile în timp util. Grupul nu poate exclude că va fi forţat să întrerupă operaţiunile acestor proiecte“, se precizează în ultimul raport financiar al GTC. Grupul belgian BelRom a fost mai norocos decât GTC, asta şi pentru că o parte din proiectele sale au fost livrate când piaţa încă duduia. Investitorii au dezvoltat pe piaţa românească opt malluri. Pe cele din Sibiu, Târgu Mureş, Brăila şi Drobeta-Turnu Severin au reuşit să le vândă cu peste 250 mil. euro, în timp ce mallurile din Craiova, Bacău, Focşani şi Botoşani au fost băgate în insolvenţă cu datorii de sute de milioane de euro.

A doua şansă

Două din mallurile dezvoltate de BelRom, cel din Brăila şi din Drobeta-Turnu Severin, au fost cumpărate de fondul sud-african New Europe Property Investments (NEPI). Cel din Severin, inaugurat în 2010, a avut rezultate slabe în ultimii ani, însă noul proprietar este pregătit să extindă proiectul şi să includă un cinematograf a cărui deschidere este programată pentru septembrie 2015. Dacă GTC a vândut terenul destinat mallului Galleria Galaţi fraţilor Pavăl, care au construit în loc un magazin Dedeman, sud-africanii de la NEPI au decis să îşi încerce norocul în locul de care ceilalţi au fugit. Ei au construit Shopping City Galaţi în doar şase luni şi obţin din închiriere circa 3,6 mil. euro, conform estimărilor proprietarilor.

Declarat falimentar în 2010, cu datorii de peste 60 mil. euro, Tiago Mall din Oradea a fost cumpărat la licitaţie de omul de afaceri Gabriel Popoviciu pentru 30,5 mil. euro. După investiţii suplimentare de 20 mil. euro, centrul comercial a fost inaugurat în 2011, însă primii doi ani de funcţionare indică o scădere a încasărilor. Peste drum de acest proiect funcţionează parcul de retail Era Shopping Park, deţinut de fondul de investiţii Argo şi băgat în insolvenţă în 2013.

Aradul pare să fie un loc blestemat pentru malluri. În plin avânt imobiliar, investitorii îşi anunţau intenţia de a dezvolta cinci proiecte comerciale pe Calea Aurel Vlaicu din acest oraş, din care până la urmă au fost construite trei: Armonia, Atrium şi Galleria. Primul, aflat în portofoliul Immofinanz, a fost închis după patru ani de funcţionare şi transformat în spaţii de depozitare; situaţia Galleria este foarte proastă, iar Atrium a mai primit în 2013 o şansă de la milionarul maghiar Sándor Demján. El deţinea jumătate din Atrium, prin intermediul firmei sale de construcţii Arcadom, şi a cumpărat partea deţinută de Michael Israelii şi partenerii săi. Deocamdată, investitorul nu a anunţat planuri de renovare a centrului, în contextul în care încasările sunt în scădere.

Liga mare

Sándor Demján a avut probleme şi cu mallul Maritimo din Constanţa, din postura de acţionar al companiei TriGranit. Immofinanz a comandat maghiarilor dezvoltarea centrului din Constanţa pe care urma să îl cumpere la final cu 185 mil. euro. Când construcţia ajunsese la stadiul de structură, TriGranit a rămas fără bani, iar Immofinanz a fost nevoit să preia proiectul la un preţ simbolic de 1 euro plus datoriile acumulate de circa 40 mil. euro. Acum, afacerile centrului sunt în creştere.

Afaceri bune rulează şi Palas Iaşi, singurul mall deschis în criză care încasează din chirii peste 10 mil. euro. Totuşi, proiectul lui Iulian Dascălu beneficiază de pe urma unui amplasament de excepţie, chiar lângă Palatul Culturii din centrul oraşului, şi a integrării într-un complex cu birouri şi locuinţe. Aceasta a fost cea mai scumpă dezvoltare imobiliară din afara Bucureştiului, iar datoriile cântăresc greu: 213,5 mil. euro ce trebuie returnaţi băncii UniCredit.

În concluzie, pentru multe malluri deschise în criză, dar nu numai, replierea a fost greoaie şi insuficient de rapidă pentru a evita starea de insolvenţă sau faliment. Radiografierea centrelor comerciale moderne funcţionale la nivel naţional arată o piaţă vlăguită, în care proprietarii se zbat pentru a-şi putea achita datoriile istorice. În acestă bătălie de supravieţuire, investitorii nu şi-au pierdut apetitul şi continuă să pregătească zeci de malluri pentru anii care urmează. De curând, grupul Auchan a inaugurat mallul Coresi din Braşov, în 23 aprilie NEPI deschide Mega Mall din Bucureşti şi, tot NEPI, va lansa până la finalul anului un nou mall în Timişoara.