'Personal, aş vrea ca AQR-ul să se facă la tot sistemul (dar nu s-a stabilit încă – n.r). (…) Din punctul meu de vedere vor fi probleme la AQR, de aceea am pus şaua pe bănci să provizioneze aşa cum trebuie (…) S-ar putea ca, după octombrie, să se deruleze testul şi referinţa va fi 31 decembrie 2014. Asta s-a discutat ieri (vineri, la Frankfurt – n.r.). Acesta este motivul pentru care insistăm ca activele să fie reflectate în bilanţ la o valoare cât mai aproape de valoarea de piaţă, fiindcă experienţa pe care au avut-o cele opt subsidiare care au făcut obiectul AQR-ului precedent ne-au arătat că lucrurile nu sunt chiar aşa de joacă', a explicat Cinteză.
Acesta a precizat că acest test trebuie derulat în termen de maximum cinci luni de la exprimarea oficială a intenţiei de asociere din partea unei ţări, iar BCE are termen tot cinci luni să se pronunţe, însă nicio ţară nu a depus încă vreo cerere.
'Lucrurile sunt la început. Suntem una din primele ţări care şi-a exprimat intenţia de a intra în strânsă cooperare cu BCE', a mai spus Cinteză.
Referitor la băncile care vor intra în directa supraveghere a BCE, şeful Supravegherii a spus că mărimea este criteriul în funcţie de care vor fi alese, două dintre primele trei bănci din sistemul românesc fiind, deja, incluse în grupuri europene monitorizate.
'A treia ar fi Banca Transilvania. A rămas să se decidă. Însă, supravegherea directă se face tot prin noi (BNR)', a subliniat oficialul.
Cinteză susţine că va fi o problemă în privinţa taxării, pentru că marile grupuri sunt deja taxate de către BCE, iar dacă acest lucru se va întâmpla şi cu subsidiarele lor din România, se poate vorbi despre dublă axare.
'La noi, BNR nu taxează băncile pentru că le supraveghează. S-ar putea să se elimine subsidiarele grupurilor europene (din supravegherea directă de către BCE-n.r.)', a precizat Nicolae Cinteză.
SURSA: Agerpres
