Soldul balanţei comerciale din schimburile cu energie transfrontalieră s-a prăbuşit, în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În perioada ianuarie – iunie 2016, soldul balanţei comerciale transfrontaliere cu energie a înregistrat o scădere cu 50% faţă de ianuarie –iunie 2015, la 1,56 TWh, de la 3,06 TWh. Mai mult decât atât, în mai 2016, importurile de energie au fost mai mari decât exporturile cu 46 GWh, adică România a fost net importatoare de energie, o situaţie nemaintâlnită în ultimii doi ani.

Exporturile din primele şase luni 2016 au fost de 4,21 TWh, în timp ce importurile au contabilizat 2,65 TWh. În aceeaşi perioadă din 2015, exporturile totalizau 5,35 TWh iar importurile 2,3 TWh, după cum puteţi vedea şi în tabelul ataşat.

Care este explicația?

După cum explică Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic Naţional şi director – adjunct al Transelectrica, mai mulţi factori au concurat la această situaţie defavorabilă pentru România. „Preţurile au fost mai mari la noi decât la vecini şi energia migrează către pieţele mai scumpe. Apoi, am avut reviziile unor agregate de la hidrocentrala Porţile de Fier şi revizia periodică a reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. A fost mai puţină energie în piaţă şi mai scumpă decât în pieţele vecine“, arată oficialul citat. Reamintim aici că, de la 1 ianuarie 2015, piaţa de energie din România s-a cuplat cu pieţele similare din Ungaria, Cehia şi Slovacia. În fiecare zi, se fac schimburi între ţări şi, funcţie de preţul de pe fiecare piaţă, energia mai ieftină se duce către piaţa care oferă un preţ mai bun. România a avut parte de două „lovituri“ concomitente, în primul semestru al acestui an, care au făcut ca banii câştigaţi din comerţul cu energie peste graniţe să se înjumătăţească: mai puţină energie în piaţă, din cauza Hidroelectrica şi Cernavodă, şi, pe cale de consecinţă, creşterea preţurilor pe piaţa locală, în comparaţie cu pieţele vecine, ceea ce a condus la importuri.

Pe piaţa spot, preţul mediu al energiei, în primul semestru al anului 2016, a fost de circa 32 de euro/MWh. Astfel, banii câştigaţi de firmele din România din comerţul cu energie au fost de circa 50 de milioane de euro. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, preţul spot era ceva mai mare, circa 35 – 37 de euro, ceea ce a făcut ca firmele locale să înregistreze un beneficiu de 113 milioane de euro. Astfel, primul semestru din 2016 a adus o scădere a beneficiului din comerţul transfrontalier al traderilor de energie din România de 63 de milioane de euro.


Anul trecut, imediat după cuplarea pieţelor, România înregistra rezultate record din comerţul transfrontalier: exporturile urcau cu 27% faţă de anul anterior, iar soldul balanţei comerciale înregistra un plus de circa 30%.

Ce energie se exportă

Traderii din România exportă, în general, energie ieftină, eoliană, fotovoltaică şi hidroelectrică. Ei fac coşuri din mai multe tipuri de energie, pe care le vând partenerilor de peste graniţă. Producătorii de energie controlaţi de stat nu pot, prin lege, să facă exporturi în nume propriu. România a produs, anul trecut, 65 de TWh de energie, în timp ce consumul a ajuns la 58 de TWh. Diferenţa a fost exportată.

Energia produsă din surse regenerabile este cea mai exportată energie, pentru că este şi cea mai ieftină. Acest lucru se datorează subvenţiei pe care fiecare producător de energie din surse eoliene, fotovoltaice sau microhidro o primeşte de la fiecare consumator de energie din România. Practic, aceşti producători îşi permit să vândă energia la preţuri mici, care este astfel competitivă la export, pentru că încasează oricum şi subvenţie. În cazul eolienelor, spre exemplu, subvenţia este de circa 15 euro pentru fiecare MWh produs şi livrat în reţea.

Schimburile fizice transfrontaliere cu energie pe pieţele cu care România este conectată se fac doar pe relaţia Ungaria, ţara cu care avem şi graniţă. Tranzactiile comerciale cu energie electrica pe bursa pentru ziua următoare între România și Ungaria au loc, prin mecanismul de cuplare, atunci când pretul energiei din cele două țări, pe interval orar, este diferit, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). „Acest lucru înseamnă că ţara în care prețul este mai mare va fi importatoare, iar ţara în care preţul este mai mic, va fi exportatoare. Importul/exportul are loc până la egalizarea preţurilor în cele două ţări, dacă există suficientă capacitate de schimb pe graniţe. Dacă limita de capacitate de schimb pe graniţă este atinsă înainte de egalizarea preţurilor, atunci prețurile rămân diferite“, precizează ANRE.

Cum se realizează tranzacțiile

Cu alte cuvinte, în România se importă energie doar atunci când preţul de pe piaţa internă este mai mare decât în Ungaria, iar exportul se face când apare situaţia inversă, mai spune ANRE.
Potrivit acesteia, încheierea de tranzacţii transfrontaliere pe această piaţă, la fel ca şi cele pe termen mediu şi lung, depinde de limita fizică a capacităţii de interconexiune dintre România şi Ungaria, singura ţară dintre cele trei cu care România are frontieră. Alocarea de capacitate dintre cele doua ţări se face de cele două OTS-uri, Transelectrica şi MAVIR, prin mecanism comun în baza unui acord bilateral. Mecanismul de alocare a capacităţii constă în organizarea de licitaţii anuale, lunare, zilnice şi intrazilnice. Cele anuale, lunare şi intrazilnice sunt explicite, adică se licitează doar capacitate de transport, iar cele zilnice sunt implicite, adică se alocă simultan cu energia şi capacitate, prin mecanismul de cuplare.

Deoarece România, comparativ cu Ungaria, are un potenţial de producere a energiei electrice şi deci de export mult mai mare, la licitaţiile pe termen mediu şi lung se adjudecă aproape întreaga capacitate pe sensul România-Ungaria şi în proporţie foarte mică pe sensul Ungaria-România, pentru fiecare interval orar. Astfel, pentru piața cuplată rămâne un disponibil foarte mic de capacitate pe sensul România-Ungaria, până la circa 30 MWh/h şi un disponibil mult mai mare, între 1.000-1.500 MWh/h pe sensul Ungaria-România, aplicând principiul netuirii, mai spune ANR.

Preţurile au fost mai mari la noi decât la vecini şi energia migrează către pieţele
mai scumpe. Apoi, am avut reviziile unor agregate de la hidrocentrala Porţile de Fier şi revizia periodică a reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă.
A fost mai puţină energie în piaţă şi mai scumpă decât în pieţele vecine.
Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic Naţional

 

65,6 TWh a fost producția totală de energie electrică din 2015, dintre care 52,6 TWh a fost consumată de către companii și populație, conform datelor INS

17% din cantitatea totală de energie electrică produsă anul trecut de România a fost exportată

8,5% din consumul national de electricitate a fost acoperit din import