Dedeman, Arabesque şi Ambient au reuşit să se impună în faţa unor reţele străine, precum germanii de la Praktiker sau francezii de la Bricostore (acum Kingfisher), care până la venirea crizei dominau piaţa de profil.
Băcăuanii de la Dedeman, compania fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl, au rămas liderul detaşat al pieţei de bricolaj autohtone, cu o cifră de afaceri de 606 mil. euro (calcul la cursul mediu anual din 2013), în creştere cu 12%, şi un profit net de aprox. 65, 3 mil. de euro.
Dedeman a fost singurul mare retailer din industria românească de bricolaj care s-a extins într-un ritm accelerat tocmai pe timp de criză. Și există o evidenţă a cifrelor: compania fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl avea 13 magazine la finalul lui 2008, iar acum numără 37, în urma unor investiţii de peste 300 mil. euro.
Mai departe, viziunea lui Dragoş Pavăl este „să ajungem cât mai rapid la o acoperire completă a ţării“. Prioritatea zero pentru 2014, spune el, este deschiderea a „încă trei – patru magazine, dintre care două în Bucureşti (…) bugetul de investiţii e de 60-65 mil. euro“.
Cu peste 6.770 de angajaţi, Dedeman este al doilea cel mai mare angajator din România dintre companiile cu capital 100% autohton, după RCS-RDS.
După cifrele de afaceri din 2013, a doua poziţie a podiumului este ocupată de Arabesque. Compania, specializată pe distribuţia de materiale de construcţii şi finisaje către companii, s-a dezvoltat puternic pe vremea creşterii economice, crescând de la 60 mil. euro în 2002 la 340,5 mil. euro în 2013. De altfel, Arabesque este şi una dintre puţinele companii româneşti care s-au extins peste hotare, pe pieţe ca Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ucraina. Compania a încheiat 2013 cu un profit net de 6,7 mil. euro.
Ambient a avut profit net de peste 8 mil. euro
Al treilea clasat este Ambient, care a încheiat 2013 cu o cifră de afaceri de 627,5 milioane de lei (echivalentul a 142,2 mil. euro). Compania a raportat şi profit net de cca. 8,4 mil. euro.
Ambientul omului de afaceri sibian Ioan Ciolan a reuşit să iasă din zona turbulenţelor în care a intrat în vara lui 2009, iar o dovadă în acest sens e că, după pierderi de circa 19 mil. euro, afacerile firmei au crescut, în ultimii trei ani, cu circa 47%, închizând 2012 chiar cu profit net.
Despre 2013, Ioan Ciolan spune că a fost un an „foarte bun“, în care Ambient şi-a consolidat poziția de top pe piata de bricolaj: – „Am încheiat 2013 cu o uşoară creştere, deşi piaţa de bricolaj a continuat să se contracte“.
Anul acesta, fondatorul Ambient merge pe un scenariu „precaut“, ţintind un nivel al afacerilor „cel puţin egal cu cel înregistrat în 2013“ și se bazează în special pe familiile care renovează sau construiesc: „Dorim să ne consolidăm reţeaua de meşteri pentru a putea construi un hub de profesionişti în construcţii şi să asigurăm accesul acestora la clienţi şi invers (…) suntem şi consilieri, oferim şi soluţii personalizate, nu doar produse“.
Nedezvoltându-se teritorial în anii de criză, întregul program Ambient a fost direcționat spre consolidarea rețelei existente și investiția în dotările și portofoliul fiecărui centru în parte. „Programul Ambient Total, plus „Casa Demonstrativă“, „Galeria cu Idei“, noile concepte de showroom de instalații şi de mobilă – toate ne diferențiază de competitori“, punctează Ciolan. În 2014, planul de extindere al Ambient este zero – „ne consolidăm din punct de vedere logistic şi operaţional“.
În perspectiva anilor 2014–2015, omul de afaceri sibian se așteaptă la deblocarea pieţei. „Semnalele pe care le-am primit din piaţă, dar şi de la partenerii noştri de business, ne fac să fim optimişti. Sperăm cu toţii la o revigorare a industriei de construcţii prin proiecte care să o stimuleze (…) piaţa își va reveni pentru că nevoia de infrastructură este clară“, crede Ioan Ciolan.
O confirmă şi analiştii de la IBC Focus, companie ce monitorizează şantierele de construcţii la nivel naţional, care vorbesc atât de o creştere a sectorului rezidenţial – au identificat, în 2013, peste 3.800 de obiective rezidenţiale noi, aflate în execuţie sau proiectare -, cât şi a proiectelor mici de reamenajare şi modernizare a locuinţelor.
bauMax şi OBI pleacă
Cât priveşte viitorul bricolajului, achiziţia Bricostore de către grupul britanic Kingfisher, cel mai mare lanţ european de magazine de bricolaj, a declanşat concentrarea unei pieţe până acum prin excelenţă fragmentată – micile firme au o pondere de circa 30%).
Din iunie 2013, de când au preluat cele 15 Bricostore din România, britanicii au intrat într-un proces de transformare a magazinelor în Brico Dépôt; primele două „depozite” care au fost deschise publicului larg au fost cele din Pantelimon şi Orhideea.
„Planul e să remodelăm cele 15 magazine preluate în depozite Brico Dépôt în curs de doi ani. Vrem să creştem reţeaua la 50 de depozite. Piaţa ne indică faptul că există acest potenţial şi cifra nu este una prea ambiţioasă. Avem un obiectiv clar: Brico Dépôt să ajungă nr. 1 pe piaţa românească de bricolaj (…) Nu este vorba despre încă un magazin pe piața românească de DIY, ci de lansarea în România a unui concept nou și diferit”, a declarat Patrick Papot, directorul general delegat al Brico Dépôt România.
Şi Praktiker şi-a schimbat în ultimul an acţionarii. Grupul german de bricolaj– care, de anul trecut, are opt subsidiare din Germania în insolvenţă din cauza datoriilor şi caută acum bani pentru a se salva -, a vândut cele 27 de magazine din România distribuitorului de materiale de construcţii Search Chemicals, companie la care este acţionar şi Omer Susli , preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci.
Praktiker România – care controlează o reţea de 27 de magazine în 23 de oraşe şi are în jur de 1.700 de angajaţi – a încheiat 2013 cu pierderi de 19,4 mil. euro la o cifra de afaceri de 130,3 mil. euro, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor Publice.
Despre alţi doi jucători – austriecii de la bauMax şi nemţii de la OBI – există informaţii că ar intenţiona să părăsească piaţa locală, în condiţiile în care construcţiile nu dau semnale clare de dezmorţire.
În altă ordine de idei, într-un orizont nu foarte îndepărtat, liderii vor fi clari şi detaşaţi – câteva companii internaţionale şi mult mai puţine companii locale, dar mai puternice, care vor deveni, la rândul lor, atractive pentru investitori financiari sau strategici.
Trei companii autohtone (Dedeman, Arabesque și Ambient) îşi dispută cu şapte multinaţionale (Praktiker, Kingfisher (a cumpărat Bricostore), bauMax, Hornbach, Mr. Bricolage, Obi, Leroy Merlin) cele circa 1,7 – 1,8 mld: euro, la cât e estimată piaţa de distribuţie a materialelor de construcţii şi bricolaj; micile firme au o pondere de circa 30%.
Companie CA 2013 (mil. euro) Profit 2013 (mil. euro)
Dedeman 607,5 65,3
Arabesque 340,5 6,7
Ambient 142,2 8,4
Praktiker 130,3 -16,4
Kingfisher ( ex-Bricostore) NA NA
bauMax NA NA
Hornbach 99,8 -3,2
OBI 37,2 20,8
Baduc 17,2 -0,66
Mr. Bricolage 17,2 -1,2
Leroy Merlin** NA NA
Tekzen 0,73 -1,1
*Rezultatele financiare pentru 2013 ale Bricostore (Kingfisher), bauMax şi Leroy Merlin nu sunt disponibile pe site-ul MF
Sursa: companiile, Ministerul de Finanţe
