Consiliul Fiscal a dat publicităţii un raport în care analizează impactul scăderii CAS cu 5% de la 1 octombrie şi prin care motivează avizarea negativă a măsurii. Consilul arată că nu a fost consultat înainte ca decizia să fie aprobată de guvern şi votată de parlament, aşa cum cere legea. Analiza prezentată de Consilu evaluează impactul financiar al reducerii CAS şi constată că golurile de încasări sunt apropiate de cele prognozate de Ministerul de Finanţe, însă precizează că autorităţile nu au indicat măsuri de compensare. În acest context, riscul unui derapaj în politica fiscal-bugetară este major, iar România ar putea fi supusă unei proceduri de deficit excesiv de către Comisia Europeană. Pe de altă parte, sistemul de pensii – care nu se poate susţine din contribuţii şi înregistrează deficite de ani de zile – ar putea fi pus în pericol.

“Consiliul fiscal apreciază că adoptarea propunerii legislative de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, desi în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condiţiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (de amploare), reprezentate de majorări/extinderi de baza de impozitare şi/sau de reducerea unor cheltuieli", se arată în document.

Astfel, pierderea de venituri din contribuții de asigurări sociale este egală cu cu 1,11 mld. de lei în anul 2014 (în acest an, având în vedere intenția de aplicare a măsurii începând cu 1 octombrie veniturile sunt afectate negativ potrivit execuție cash doar în două luni). Extrapolând impactul anualizat de la nivelul anului 2014 utilizând proiecțiile CNP pentru dinamica salariului mediu brut și numărul de salariați, pierderile de venituri din contribuții sociale pe termen mediu sunt 7,02 mld. de lei în 2015, 7,4 mld. de lei în 2016 și respective 7,79 mld. de lei în 2017. Pentru determinarea impactului net, trebuie însă ținut cont și de economiile de cheltuieli de personal realizate ca urmare a diminuării sumelor datorate de stat către el însuși aferente contribuțiilor sociale care-i cad în sarcină în calitate de angajator; în acest sens, este necesară extragerea părții ce revine salariilor brute din proiecțiile cu privire la cheltuielile de personal cuprinse în cea mai recentă versiune a Strategiei fiscal bugetare pe termen mediu (prin împărțirea acestora cu un factor de 1,288 determinat însumând CAS mediu la angajator–22% , CASS la angajator-5,2%,contribuții de șomaj la angajator–0,5%, contribuția pentru concedii și indemnizații–0.85%și contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale–0,25)și înmulțirea acesteia cu nivelul de 5% corespunzător reducerii cotei CAS introduce de proiectul legislativ. Economiile de cheltuieli astfel determinate sunt de 0,31 mld. lei în 2014 (la nivelul a două luni afectate în execuția cash), 1,94 mld. lei în 2015, 2 mld. lei în 2016 și 2.02 mld.lei în 2017. Impactul net determinat ținând cont de cele două componente (minus de venituri și economii de cheltuieli) este de circa -800 demilioane lei în 2014 (-0,12% din PIB),-5,08 mld. lei în 2015 (-0,73% din PIB),-5,4 mld. lei în 2016 (-0,73%din PIB)și, respectiv,-5,77 mld. lei în 2017 ( -0,74% din PIB)”, se arată în analiza Consiliului.

“Reducerea CAS va avea un impact semnificativ asupra pozitiei financiare a sistemului de pensii publice. În prezent, aceasta este una foarte precară, caracterizată de un deficit structural consistent, cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate. (…) În anul 2013, deficitul sistemului de pensii publice a fost de 11,7 mld. de lei (1,86% din PIB), iar proiecţiile pentru perioada 2015-2017 au în vedere un deficit situat între 19 şi 21,1 mld de lei în condiţiile materializării reducerii CAS cu 5 pp., respectiv cu circa 7 mld. de lei mai ridicat decât în ipoteza menţinerii cotelor actuale de CAS”, concluzionează raportul.