Constructorii români acuză statul că favorizează firme incompetente

În ianuarie 2018, Guvernul a adoptat un nou model de contract naţional, după consultările cu patronatele din construcţii şi cu asistenţa Băncii Europene de Investiţii, pentru proiecte de infrastructură mai mari de 5 milioane euro. Chiar dacă salută acest demers, constructorii avertizează că lucrările care se desfăşoară acum pe baza Ordinului ministrului transporturilor 600/2017 vor fi anulate şi licitaţiile vor fi reluate. Asta pentru că, spun ei, ordinul amenda ilegal o lege organică.

„Am curaj să fac pariu că podul Brăila-Galaţi nu se va duce la bun sfârşit. Acum avem un contract naţional care este mult mai echilibrat. Nu e FIDIC, cum ne-am dorit aproape toţi din mediul privat, dar este echilibrat. Licitaţiile care au pornit pe Ordinul ministrului nu cred că vor ajunge la sfârşit. Cred că vor fi anulate şi o să o luăm de la început“, a declarat Valentin Stoica, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) în cadrul Conferinţei Capital Transporturi şi Infrastructură 2018.

Contractul pentru proiectarea şi execuţia podului suspendat peste Dunăre, la care face referire Stoica, a fost semnat de premierul Mihai Tudose în ianuarie 2018, după ce în octombrie asocierea Astaldi – IHI Infrastructure Systems a fost declarată câştigătoare. Lucrarea, cu o valoare de aproape două miliarde de lei, este considerată cel mai amplu proiect de infrastructură din ultimii 27 de ani.

Stoica mai spune că o mare parte dintre constructorii mari au ales să nu participe la licitaţiile care au avut la bază acest ordin, ceea ce a creat o competiţie redusă „transpusă fără îndoială în ineficienţă pentru sectorul public“.

Derapaje

Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), spune că sunt firme potente financiar, doar cu specialişti şi fără a fi nevoite să calce în România, care câştigă contracte de miliarde de euro, după care umblă să caute constructori români care să lucreze pentru 60% din preţul de dumping cu care au câştigat ei licitaţia. Erbaşu vede capitalul românesc ca fiind prizonier capitalului străin şi consideră că este nevoie de un echilibru între cele două.

„Unii constructori sunt eliminaţi pentru lucruri minore şi câştigă licitaţiile alţii cu două mape şi un BMW. Firmele nu au muncitori, poţi să le pui euro călare unii peste alţii, că nu se fac autostrăzile. Fără muncitori nu se fac. Experţii îi găseşti, dar mii de muncitor nu găseşti peste noapte“, explică preşedintele patronatului.

La finalul anului trecut, numărul muncitorilor din acest domeniu a ajuns la 384.600, nivel similar cu cel din anul anterior. Venitul mediu brut al unui muncitor în construcţii a ajuns la 512 euro/lună în 2017, în creştere cu 6,44% faţă de anul anterior, în timp ce productivitatea medie anuală a fost de circa 23.000 de euro pe salariat, în declin cu 7,3% faţă de 2016, arată datele ARACO.

Activitatea constructorilor din 2017 a confirmat un an de minim pentru perioada 2008-2017, cu un volum valoric ajuns la 8,86 mld. euro, menţinând recesiunea tehnică confirmată de Eurostat la finalul anului 2016.

Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puţin decât în 2016 şi cu 35% sub nivelul din 2015. Rezultatul arată că sectorul construcţiilor inginereşti s-a redus în 2017 cu 21%, cel al construcţiilor nerezidenţiale s-a diminuat cu 12,6%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 24,6%, iar cele de reparaţii capitale s-au redus cu 17,7%. Singura creştere impresionantă a fost consemnată de sectorul construcţiilor rezidenţiale, adică 69,7%.

Naţionalizarea lucrărilor

Constructorii mai atrag atenţia asupra problemelor ce vor apărea din lucrările realizate prin intermediul firmelor de stat administrate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Stoica spune că, dacă în cazul autostrăzii Sibiu-Orăştie, care a fost demolată, constructorului i-au fost executate garanţiile de bună execuţie şi cu banii s-au refăcut lucrările, în cazul unui şantier derulat de o firmă a CNAIR nu s-ar putea întâmpla acest lucru. Mai mult, o astfel de firmă nu poate accesa fonduri europene.

„Soluţia magică găsită de CNAIR este înfiinţarea unei firme de stat. Adică se presupune că va face mai bine şi mai ieftin ce nu au făcut firmele private. În 2-3 ani, cine va lucra prin aceste companii va vedea şi calitatea şi rentabilitatea şi costurile. Aşa a mai apărut şi această concurenţă neloială pentru firmele private. O să se întoarcă tot la firmele private, dar nu o să mai aibă pe cine alerge“, a mai spus Cristian Erbaşu.

Deocamdată, constructorii se bat pe banii investitorilor privaţi, în special dezvoltatori de locuinţe, după ce statul a redus drastic decontările pentru lucrări de infrastructură, iar ponderea sectorului a scăzut la doar 4,6% din Produsul Intern Brut al anului 2017, potrivit datelor ARACO.

Certificarea firmelor

Trierea constructorilor competenţi ar urma să fie realizată prin certificarea tehnico-profesională a celor 87.000 de firme din domeniu, însă, şi în acest caz, patronatul consideră că implicarea statului în acest proces ar conduce la cazuri de corupţie, prin favorizarea anumitor firme.

Deocamdată, guvernul a amânat până în 25 august 2019 obligativitatea certificării tuturor constructorilor, proiectanţilor şi consultanţilor din construcţii, după ce a realizat că încă nu există instituţia care să emită aceste documente. Guvernul spune că lucrează la dezvoltarea unui Registru Naţional al Certificărilor în Construcţii, care va deveni funcţional în următoarele 12 luni. Acest registru ar trebui să emită constructorilor, proiectanţilor şi consultanţilor în construcţii nişte certificate ce vor ţine cont, printre altele, de legalitatea funcţionării firmelor, solvabilitatea acestora, dar şi dacă şi-au achitat taxele şi impozitele la stat.

Soluţia care poate urgenta repararea drumurilor

Reutilizarea asfaltului uzat prin reciclarea acestuia la rece poate reprezenta o soluţie mai economică şi mai rapidă de reabilitare a drumurilor naţionale, însă proiectanţii sunt încă reticenţi la această tehnologie nouă.

Compania Danube Total Grup, axată pe astfel de soluţii de reciclare – folosite şi în alte ţări europene, a investit în dezvoltarea a două capacităţi de producţie şi se pregăteşte pentru a treia în speranţa că această metodă de reabilitare a drumurilor va fi adoptată şi în România pe scară largă.

„Încercăm să implementăm soluţiile care pot urgenta executarea anumitor tronsoane de drum care necesită reparaţii urgente. Producătorii de lianţi militează şi ei pentru aceste soluţii. Noi considerăm că este o soluţie mai ieftină de reabilitare a unui drum decât cea clasică“, a declarat Dan Olteanu, directorul general adjunct al Danube Total Grup. Compania s-a ocupat, recent, de recilarea asfaltului pe un drum de 30 de kilometri în Republica Moldova.

„Poţi să pui euro călare unii peste alţii că nu se fac autostrăzile“