Noul act normativ a eliminat criteriul preţului cel mai mic în câştigarea unei licitaţii de achiziţii publice, constructorii vor fi obligaţi să ofere o perioadă de garanţie de patru ani pentru lucrările realizate, iar contestaţiile vor fi rezolvate de complete judecătoreşti specializate, la nivelul curţilor de apel, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii guvernului care au participat săptămâna trecută la Conferinţa Capital – Construcţii şi Infrastructură 2016.

În plus, ministerele de resort şi reprezentanţii organizaţiilor profesionale şi patronale lucrează la adaptarea condiţiilor contractuale FIDIC (Federaţia Internaţionala a Inginerilor Consultanţi) la cerinţele pieţei locale şi la includerea acestora în normele de aplicare a legii.

La nivelul Ministerului Transporturilor se lucrează la introducerea procedurii simplificate pentru lucrări sub 5 mil. euro. În cazul acestui tipuri de lucrări, anunţul de licitaţie nu va mai fi publicat pe SEAP, ci pe site-ul CNADNR, a declarat Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Contracte noi

Modelele de contracte elaborate de Federaţia Internaţionala a Inginerilor Consultanţi se aplică în peste 100 de ţări şi toate instituţiile financiare internaţionale îl folosesc. Contractele FIDIC au fost utilizate în România după 1990 în proiectele cu finanţări atrase de la instituţiile financiare internaţionale şi în programele pre-aderare. În 2009, acest tip de contract a fost abrogat din legislaţia românească şi ulterior reintrodus, dar sub o formă denaturată care a condus la retragerea licenţei de către organizaţia FIDIC.

Spre exemplu, forma contractuală utilizată în ultimii ani, denumită Cartea Galbenă, transfera responsabilitatea obţinerii autorizaţiilor de construire sau a exproprierilor de la beneficiar la constructor, deoarece acest tip de contract era impropriu lucrărilor de infrastructură.

„Eu aş fi agreat varianta unui contract naţional pentru că am avea posibilitatea să-l modificăm pe baza unor experienţe fără a cere aprobarea unei organizaţii profesionale care va percepe taxe. FIDIC-ul este un mod mai rapid de a găsi o soluţie pentru probleme acute pe care le avem acum. Discuţia s-a blocat la nivelul licenţei, care nu este încă reglementată“, spune Emanoil Radu Dascălu, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Constructorii spun că FIDIC este singurul cadru contractual care asigură o împărţire echitabilă a riscurilor.

Adaptare locală

Un aspect pe care autorităţile române vor să-l elimine din condiţiile contractuale FIDIC este prezenţa pe şantier a unui inginer consultant. Statul român a plătit câte 500.000 lei pe kilometru de autostradă pentru inginerii consultanţi, spune Dascălu, care sugerează plata acestora în funcţie de performanţă.

„Lipsa unui inginer consultant va genera şi mai multe dispute, cu costuri şi mai mari. Înţeleg dorinţa autorităţii contractante de a prelua această sarcină, însă este un proces de pregătire cu o alocare mare de resurse, pe un termen lung. Întrevedem o posibilitate de creştere a tentaţiei de corupţie“, menţionează Valentin Stoica, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Atreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Potrivit acestuia, dorinţa autorităţilor de a elimina Comisia de Adjudecare a Disputelor şi Arbitrajul Internaţional din clauzele FIDIC este periculoasă. „Ne imaginăm că o dispută de câteva zeci de milioane de euro o să fie decisă de un judecător fără pregătire necesară, între un divorţ şi o calmonie? Este îngrijorător“, adaugă Stoica.

El consideră că mutarea disputelor juridice la nivelul mediatorilor locali, care „vor fi mai blânzi cu statul şi mai răi cu constructorii“, este o direcţie greşită, deoarece, în opinia sa, revendicările de până acum ale constructorilor au fost generate de un management defectuos.

Creşterea preţului materialelor de construcţii pe parcursul derulării proiectelor este un alt aspect pe care constructorii doresc să-l prindă în noile condiţii contractuale. Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), preconizează o scumpire a materialelor cu cel puţin 20-30% în următorii 2-3 ani, motiv pentru care cere includerea unei clauze de ajustare a preţurilor în contractele cu statul.

„Dacă în drafturile de contract pentru următoarele proiecte nu se prevăd aceste actualizări, care se practică în toate ţările europene, atunci toate proiecte de infrastructură se vor bloca. Constructorii îşi pot asuma responsabilitatea pe 12 luni sau până la concurenţa unei creşteri de preţuri de 5%, dar nu pot merge până la 30% pentru că nu au cum să aibă o predictibilitate pe trei ani pe nişte variaţii extreme“, subliniază Erbaşu.

În concuzie, chiar dacă de luna viitoare achiziţiile publice vor fi reglementate de o nouă lege, căderea de acord asupra normelor de aplicare va mai dura o perioadă.

Trebuie să implementăm directivele europene privind achiziţiile publice în legislaţia naţională până în 18 aprilie 2016. Mai avem aproximativ o lună şi suntem în întârziere.

Florin Irimia, avocat asociat Ceparu şi Irimia


Dorinţa de eliminare a Comisiei de Adjudecare a Disputelor şi a Arbitrajului Internaţional din clauzele FIDIC este periculoasă.

Valentin Stoica, vicepreşedinte ARACO