La doar câteva zile de la anunțul-semnal al Instititutului Național de Statistică (INS) referitor la creșterea economică masivă, de 5,7%, din primul trimestru al anului, cursul de schimb euro-leu a înregistrat un record negativ pentru moneda națională. Astfel, un euro a ajuns, joia trecută, la 4,5729 lei, cel mai scăzut nivel pentru leu din ultimii patru ani și jumătate.

În mod normal, o economie care crește precum Făt-Frumos este însoțită de o monedă națională puternică, în creștere față de valutele străine. Din păcate, cursul de schimb nu este stabilit în urma unor serii de date atât de diverse, ci, în principal, de cererea și oferta de valută din piață și de inflație. Inflația este relativ stabilă și nu va înregistra salturi nici în perioada următoare și raportul euro-leu stă pe loc, dar cu o ușoară tendință de depreciere. 
Vestea este nefericită pentru cei care au economii în lei sau credite în euro, dar este și un alt semn de îndoială asupra sănătății creșterii economice anunțate de INS. Pe de o parte se discută despre acuratețea datelor INS, care are obiceiul de a revizui de mai multe ori cifrele anunțate, iar pe de altă parte se pune problema de unde vine creșterea și dacă nu cumva ne duce către o criză precum cea din 2009. 

INS a anunțat că, în primul trimestru al anului, Produsul Intern Brut a înregistrat, față de același trimestru al anului trecut, o creștere de 5,7% pe serie brută și de 5,6% pe serie ajustată sezonier. Față de trimestrul precedent, adică față de ultimele trei luni din 2016, avansul PIB este de 1,7% în serie ajustată. O creștere de asemenea anvergură s-a consemnat și în trimestrul al doilea din 2016, când aprecierea a fost de 6% față de aceeași perioadă din 2015, trimestrul al doilea fiind de regulă unul dintre cele mai bune din an. 

Cerere pentru consum

Creșterea din primul trimestru ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană la avansul PIB. Nu este o noutate însă; din 2015 am urcat pe primele locuri din UE la creșterea economică, iar de anul trecut am ajuns pe primul. Dar „noi rămânem în continuare în clasamentul adevărului, acela al PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare, pe penultimul loc“, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. 
Dacă ne uităm la datele INS, PIB-ul se apropie de o valoare dublă față de referința din anul 2000. După o creștere susținută până în 2008, PIB ajunsese la aproape 170% față de 2000, după care a scăzut ca urmare a crizei (până la aproape 150%), iar recuperarea pierderii s-a realizat abia în 2015. Acum ne aflăm la aproape 190% față de anul de referință, iar o continuare a creșterii arată că am putea dubla valoarea în următoarea perioadă. 

 

Problema este dacă vom reuși să menținem creșterea fără a trece printr-o nouă criză, care să ne dea din nou înapoi cinci-șase ani. „Statisticile detaliate credem că vor arăta că principalul motor a rămas consumul privat, însă probabil că și cererea externă a ajutat“, arată Ciprian Dascălu, economist șef al ING Bank România, care mai adaugă că este posibil și ca investițiile din sectorul public impulsionate de cheltuielile sfârșitului de an 2016 să fi participat la creștere. 

INS va publica datele detaliate ale evoluției PIB abia peste câteva săptămâni, dar cifrele care sunt deja publicate ne pot da o imagine a tabloului general al economiei autohtone. În primul rând avem o majorare de 14% a salariului mediu, care a impulsionat cererea pentru consum, inclusiv în sectorul bunurilor de folosință îndelungată și cel auto. Cifrele arată că înmatriculările auto au urcat cu 74% în primul trimestru, comerțul auto cu 16%, vânzările de carburanți au crescut cu 12,6%, iar cele de produse nealimentare cu 9%. Creșterile sunt alimentate de veniturile disponibile mai mari și de creditare, care din fericire nu mai urcă abrupt, dar alimentează consumul. Comerțul cu alimente a urcat doar cu 1,6%, dar în acest caz asistăm la o stagnare după aprecierea de 27% din primele trei luni ale anului trecut. 

Industria crește, dar nu suficient

Premierul Sorin Grindeanu spune că rata mare de creștere a fost anticipată de exporturi, care au atins un maxim istoric în martie, de 5,7 miliarde euro, de majorarea producției industriale și de crearea a peste 100.000 de locuri de muncă în primele patru luni ale anului. „Totodată, monitorizez personal îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale“, arată Sorin Grindeanu, care adaugă că există pârghii de susținere a ritmului de creștere astfel încât să fie resimțită și în nivelul de trai.

Barometrul industrial realizat de IRSOP și SNSPA arată că volumul producției industriale a urcat puternic în martie, când a ajuns la 64 de puncte (față de 53 în februarie și de 35 în ianuarie), iar revenirea pare a fi impulsionată de creșterea cererii pentru export. Comenzile noi au ajuns la 63 de puncte, iar comenzile pentru export au crescut cel mai mult, de la 59 de puncte în februarie la 69 de puncte în martie, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani și jumătate (de când este realizat barometrul). Conform INS, producția industrială a crescut cu 7,3% în primul trimestru, pe fondul unei urcări de 12,7% a comenzilor noi și o apreciere cu 10,9% a cifrei de afaceri din industrie.

 

Evoluția pozitivă a industriei este totuși mai redusă în creșterea PIB decât cea a consumului. „Creșterea economică bazată pe consum, care la rândul său este bazat pe creșteri de salarii și scăderi de taxe, nu funcționează decât pe termen scurt“, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Datele BNR privind contul curent arată că deficitul acestuia s-a dublat în primul trimestru, de la 314 milioane euro anul trecut până la 690 milioane euro. Iar principalul „vinovat“ pentru ieșirea de bani din țară este comerțul cu bunuri, unde deficitul a urcat până la 2,15 miliarde euro față de 1,87 miliarde euro în primele trei luni ale anului trecut. 

Din păcate, excedentul înregistrat la balanța serviciilor, de 1,8 miliarde euro, în scădere de la 1,82 miliarde euro în primul trimestru din 2016, nu a acoperit integral deficitul comercial de bunuri, iar acest lucru arată că avem un consum prea mare bazat pe import. Deficitul de cont curent este acoperit, deocamdată, de investițiile directe ale străinilor, care au valoarea netă de 1,07 miliarde euro, dar datoria externă totală tot a crescut în primele trei luni cu 815 milioane euro (dintre care 596 milioane euro pentru datoria privată și cu 224 milioane euro pentru cea publică), ajungând la sfârșitul lui martie la 93,19 miliarde euro. 

„Avem o creștere economică cantitativă, nu calitativă, pentru că nu am reușit încă să avem un surplus de tehnologie, care să schimbe calitatea produselor“, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Alături de infrastructură, problema produselor cu valoare adăugată mare este una dintre cele mai importante din economia autohtonă. Și cu cât crește mai mult consumul bazat pe import și se adâncește deficitul de cont curent, cu atât mai mare este riscul unei prăbușiri în momentul în care dezechilibrele macroeconomice nu mai pot fi susținute.