Contrabanda cu ţigări este estimată de Consiliul Fiscal la 20% din piaţă (17% conform Novel). În ultimii ani, fenomenul a luat amploare pe fondul majorării taxelor. De exemplu, în 2005, după introducerea taxei pe viciu şi a majorării accizelor, comerţul ilicit s-a triplat, de la 5% la 15%. Situaţia s-a repetat, în 2009, când accizele au crescut cu 24  de euro pe mia de ţigarete, iar contrabanda a ajuns în ianuarie 2010 la 36,2%. Din veniturile totale ale bugetului din accize, 42% provin din vânzarea ţigărilor. Cu toate că pierderile pentru buget, dar şi pentru producători sunt enorme, nu a existat suficientă voinţă politică pentru combaterea evaziunii. În 2010, un grup de lucru format din reprezentanţi ai Vămii, Poliției de Frontieră, Inspectoratului General al Poliției şi Procuraturii au pus la punct o strategie. Deşi ministerele coordonatoare şi-au dat semnătura, documentul nu a fost niciodată publicat în Monitorul Oficial. În 2012-2014, discuţiile au fost reluate, strategia a fost adusă la zi, dar nu s-a materializat prin publicarea în Monitorul Oficial. Pentru anii următori, strategia nu a mai fost repusă în discuţie.

citiți și: Cum vindecăm EVAZIUNEA, cancerul economiei?

citiți și: Banii din industria alcoolului, diluați de taxe

citiţi şi Scade taxa, dar evaziunea rămâne. Cine este de vină?

În acest timp, contrabanda înfloreşte, alimentată de creşterea fiscalităţii. „Chiar dacă se spune că nu sunt prevăzute creșteri de taxe pentru 2015 nu este adevărat. Cursul de schimb valutar care se ia în calcul la accize, 4,74 lei/euro, este mult mai mare decât cel transmis de Banca Centrală Europeană. Practic, este o creștere a accizei dacă luăm ca referință cursul european de 4,4 lei folosit pentru raportare la UE și comparație cu alte state membre“, declară  Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Din cauza cursului de schimb umflat artifical, accizele pentru ţigări au ajuns deja la pragul minim impus de Directiva Europeană privind taxarea produselor din tutun. Practic, Directiva prevede că nivelul minim de 90 de euro/1.000 de țigarete trebuie atins până  în 2018, datorită derogării de patru ani obţinută de România și noile state membre care au aderat în 2004-2007. Cu toate acestea, producătorii de țigarete de pe piața internă au fost informați de către Ministerul Finanțelor că pragul va fi atins în acest an și că, deși nu există nicio legătură între acestea și structura accizei totale, se va schimba și structura, prin modificarea componentei ad valorem cu 4% în loc de 1%, de la 18 la 14% prin devansarea calendarului prevăzut pentru 2018, rezultatul fiind o scumpire accelerată a țigărilor din segmentele inferioare, ca urmare a creșterii poverii fiscale.

Decizia se va transpune într-o nouă creştere a contrabandei din moment ce, acum, cel mai ieftin pachet de ţigări din magazine este cu 4 lei mai scump decât un pachet de țigări de contrabandă. În prezent, un procent din contrabandă înseamnă 30-35 de milioane de euro, ceea ce duce contrabanda la o sumă de aproximativ 500 milioane de euro gaură la buget.

Cum se explică creșterea contrabandei

„Există o ruptură între autoritățile de reglementare, care fac legea, și autoritățile care o aplică“, spune Gilda Lazăr.

Legislatia privind contrabanda a fost modificată de trei ori în ultimii ani. În 2005, a fost introdusă în legislație prevederea referitoare la confiscarea autovehiculelor modificate special pentru traficul ilicit cu țigări. În 2009, a fost modificat Codul Vamal, infracțiunea de contrabandă fiind extinsă de la fâșia verde la punctele de control vamal, în cazul în care cantitatea de ţigări traficată are o valoare mai mare de 20.000 de lei. Ulterior, s-a făcut extinderea la întregul teritoriu vamal național, devenind infracțiune deținerea, transportul sau comercializarea pe teritoriul României a unei cantități de peste 10.000 de țigarete fără să existe acte de proveniență.

În opinia celor trei producători de tutun din România – British American Tabacco, Philip Morris şi JTI, piaţa neagră poate fi redusă atât printr-o reglementare unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, cât și prin stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora (piețe, oboare, stații de metrou etc.). Traficul de frontieră, în special în zona de Vest şi cea de Nord-Est, continuă să ridice mari probleme. „De curând, a fost convenit acordul de mic trafic de frontieră între România și Ucraina, iar consecințele acestuia în materie de trafic ilicit nu vor întârzia să apară. De asemenea, conform studiului Novel, zona de Vest a devenit în septembrie cea mai afectată de piața neagră, după ce, pe tot parcursul anului 2014, regiunea nord-est  înregistrase cele mai mari cote ale comerțului ilegal cu țigarete“, declară Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania și Bulgaria. „Aceste eforturi (de combatere a contrabandei – n.red.) trebuie însă susținute și de un cadru fiscal echilibrat. În acest sens, sperăm ca grupul de lucru de la Ministerul Finanțelor să nu saboteze acțiunile Agenției de Administrare Fiscală, Direcției Generale a Vămilor, Poliției de Frontieră, Inspectoratului General al Poliției, și să găsească soluția optimă pentru cursul de schimb la care se va calcula acciza, atât pentru buget, cât și pentru producătorii legali“, precizează Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania. Contrabanda a ajuns, în 2014, la un vârf al ultimilor trei ani, 17%, ceea ce se traduce în pierderi anualizate la buget de 500 milioane euro.

Citiți și: Cum vindecăm EVAZIUNEA, cancerul economiei?

Citiți și: Banii din industria alcoolului, diluați de taxe

citiţi şi Scade taxa, dar evaziunea rămâne. Cine este de vină?