După şase ediţii de participare neîntreruptă a creatorilor români la Berlin Fashion Week, anul acesta lipsa finanţării de la Ministerul Economiei i-a ţinut pe români acasă. Festivalul, cel mai mare târg de contractări din Europa, a început pe 14 ianuarie, iar standul României, plasat central, a fost închis şi înlocuit în ultima clipă. Ieşeanca Irina Schrotter a fost nevoită să anunţe organizatorii abia pe 8 ianuarie că deplasarea nu mai poate fi efectuată, aceasta fiind o pată mare pentru imaginea României. „Ministrul Gerea pur şi simplu nu înţelege importanţa sprijinirii exporturilor. Nu înţelege că exportul este unul dintre puţinele motoare care mai funcţionează în România“, spune Schrotter.

Povestea începe în august 2013, când Consiliul de Export, organism bipartit cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi ai sectorului privat, a întocmit lista cu evenimentele la care exportatorii români doreau să participe anul viitor. E o listă cu 64 de târguri în afara ţării, costurile totale fiind evaluate la 38 milioane de lei. Lista finală a fost aprobată pe 12 septembrie, fără însă a fi precizate sursele de finanţare pentru fiecare proiect în parte. Pe fondul schimbării ministrului în funcţie, dar, potrivit răspunsului oferit de biroul de presă al Ministerului Economiei, şi din cauza întârzierii cu care firmele anunţate ca participante la Berlin Fashion Week şi-au depus în original documentele solicitate în vederea aprobării finanţării, abia pe 17 decembrie a fost posibilă încheierea unui proces verbal de selecţie a celor nouă firme declarate eligibile. Între acestea, companii cunoscute din fashion-ul românesc, precum NISSA, London Taylors, Angela Vasiliu, Glăvan, Lo Spaccio. Din cauza întârzierilor, arată Ministerul, nu a mai fost timp fizic pentru îndeplinirea tuturor procedurilor cerute de legislaţie şi de organizatori pentru ca participarea românilor la târg să fie posibilă. Totuşi, spune Mihai Ionescu, co-preşedinte al Consiliului de Export din partea sectorului privat, „E simptomatică încetineala la nivel guvernamental“.

Blocadă totală la minister

Dincolo de chichiţele birocraţiei dâmboviţene sau interesele comerciale, este grav că, deşi erau deja prevăzuţi bani de la buget pentru această acţiune, creatorii români n-au mai putut să ne reprezinte la Berlin. La începutul lui decembrie, în Guvern s-a aprobat bugetul naţional pe 2014, iar ministrul Andrei Gerea a tăiat 10 milioane de lei din fondul pentru promovarea exportului. Din 38 de milioane s-au făcut 28 de milioane, iar costurile acţiunile au fost reduse proporţional, iar la unele s-a renunţat. Pentru Berlin Fashion Week s-a ajuns la 580.000 de lei. Pe 10 decembrie, Asociaţia Future In Textiles (FIT), din care fac parte companiile eligibile pentru târg, solicită urgent organizarea licitaţiei. Şi vine bomba: Ministerul de Finanţe nu mai acceptă angajarea de cheltuieli în decembrie pentru anul viitor. „Ni s-a spus: dacă nu sunt bani în contul din Trezorerie, nu putem face nimic. Ne-am arătat dispuşi să aducem noi banii şi să-i recuperăm ulterior, dar ni s-a spus că nu e legal“, explică Mihai Lupu, directorul executiv al FIT.

Pe 8 ianuarie totul cade

În timp ce la Bucureşti se discutau liste şi proceduri legale, organizatorii germani au construit standul României, pe încredere, cu costuri de câteva zeci de mii de euro. „Era absolut superb, cu o suprapunere între cerul Bucureştiului şi cerul Berlinului, cu profilul mai multor clădiri reprezentative pentru cele două capitale“, afirmă reprezentantul FIT. Pe 7 ianuarie era clar că nu se mai poate organiza nicio licitaţie. Anunţul trebuia urcat pe SEAP, unde să stea 7 zile, urmau 5 zile pentru eventuale contestaţii şi alte 3 zile pentru semnarea contractului. Drept urmare, pe 8 ianuarie, Irina Schrotter anunţă oficial partenerii germani că România nu mai poate participa. Ca o paranteză, biroul de presă al Ministerului Economiei spune că foarte probabil, participarea românilor era oricum compromisă deoarece, printr-o adresă din noiembrie 2013, organizatorii germani ai Berlin Fashion Week cereau achitarea unor servicii rămase restante de la ediţia anterioară, ameninţând că altfel nu vor mai permite firmelor româneşti să vină la târg._

 

Berlin, cel mai mare târg din Europa, cu 30.000 de contractori

Ce înseamnă de fapt Berlin Fashion Week pentru România? „Este cel mai mare eveniment din Europa, cu contractări ce depăşesc târgul de la Paris. Vin 3.000 de branduri casual din toată lumea şi 600 de branduri up-market şi premium. În cele cinci participări, România şi-a făcut un renume foarte bun. Ca să fie clar, se cheltuie 170.000 de euro, iar în primul an am făcut contracte de 300.000 de euro. În ianuarie 2013, am ajuns la 1,2 milioane de euro, deci participarea nu e un moft, firmele chiar fac bani, iar în modă se trăieşte din export“, precizează Mihai Lupu.

La Berlin vin 30.000 de buy-eri (firme contractante), din Patagonia până în Vietnam şi din Laponia până în Tanzania. „Noi am trimis oferte la 1.000 de cumpărători, cataloage care au costat, şi am primit confirmări de la 500“, mai spune reprezentantul FIT.


"Ministerul Economiei a ajuns să fie o instituţie care nu are ca scop sprijinirea iniţiativelor care creează plus-valoare şi plus de imagine pentru România, ci urmăreşte doar susţinerea programelor care îi îndestulează pe unii dintre cei care conduc aceste structuri. Nu mă refer la ministru, ci la departamentele care exclud tot ce este performant şi protejează doar propriul interes".
Irina Schrotter