Cresc investițiile străine, dar numai pe hârtie: jumătate riscă să fie returnate

După o serie de raportări în scădere față de anul anterior, Banca Națională a anunțat, în ianuarie, că primele 11 luni din 2013 au adus investiții străine directe de circa 2,4 miliarde euro. Suma este peste așteptări în condițiile în care analiștii estimau o prăbușire a investițiilor pe fondul crizei financiare europene, dar și a lipsei de politici publice românești care să încurajeze mediul de afaceri. În noiembrie, valoarea investițiilor a crescut cu circa 600 milioane de euro față de octombrie, repoziționând astfel anul 2013 în topul ultimilor patru ani.

Calcule iluzorii

Analiza datelor arată însă că peste un miliard din cele 2,4 miliarde euro provine din credite intragrup, iar cele 600 milioane euro înregistrate în noiembrie sunt aproape exclusiv din această sursă. „Firmele cu capital străin au împrumutat de la companiile din grup sume de bani pe care, la un moment dat, trebuie să le returneze societăţilor creditoare din grup. Prin urmare, jumătate din valoarea investițiilor sunt sume primite de companiile active în România care vor fi rambursate la un moment dat“, spune Andreea Paul, prim-vicepreședinte PDL și lector univ. ASE. Structura investițiilor este relevantă pentru evoluția economiei, cel puțin în aceeași măsură ca nivelul lor. „Creditele intragrup privesc un business existent și suplinesc lipsa de creditare din zona bancară. Firmele mamă obțin mai avantajos credite decât în România unde creditele în valută sunt într-o scădere marcantă“, declară Radu Crăciun, economist șef BCR. Prin urmare, investițiile străine se concentrează pe creditarea activității curente a companiilor, în timp ce sumele destinate programelor de investiții sunt dezamăgitor de mici. „Probabil cea mai mare parte din investiții au fost prilejuite de majorări de capital în sectorul bancar din cauza pierderilor suferite, dar și în alte sectoare, în timp ce investițiile directe rămân foarte modeste“, este de părere şi Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank.

Unde sunt investițiile mari?

Cert este că proiectele mari, însemnând investiții de la zero, productive, sunt în așteptare. Din păcate, previziunile analiștilor nu sunt optimiste. Atât mediul economic internațional fragil, cât și cel intern, dominat de politici încropite de pe o zi pe alta, nu dau motive de speranță. Lipsa de predictibilitate a politicii fiscale, forța de muncă tot mai slab calificată și infrastructura dezastruoasă sunt cele mai grave probleme care trag România în jos în cursa pentru atragerea investitorilor. „Investițiile de până acum au epuizat personalul calificat. Astfel că avantajul costului mic al forței de muncă din România începe să dispară. Este clar că avem o problemă cu pregătirea profesională atâta timp cât din 7-8 milioane de persoane active, doar 4 milioane au loc de muncă“, explică Radu Crăciun.

România, tot mai puțin atractivă

Pe lângă deficitul de oameni bine pregătiți, legislația în continuă schimbare și administrația greoaie creează un climat instabil care sperie investitorii. „De exemplu, în anul 2013 s-a derulat un proces intens atât de către Ministerul Finanțelor, cât și de către comunitatea de afaceri (AmCham Romania și FIC prin grupurile de lucru pentru fiscalitate) pentru rescrierea Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală. Chiar dacă procesul a fost finalizat, intrarea în vigoare a noii legislații, foarte importantă pentru sectorul privat, a fost amânată pentru 2015“, arată Anca Harasim, director executiv AmCham. Lipsa de transparență în întocmirea actelor legislative, dar și inconsecvența sunt criticate de mediul de business care constată că promisiunile guvernului rămân neîndeplinite.

Majorarea taxelor înainte de începutul anului, sumedenia de ordonanțe de urgență care schimbă regulile în timpul jocului și birocrația stufoasă sunt factorii care concură la un climat nepredictibil. În același timp, privatizările demarate în 2012 au demonstrat că administrația este incapabilă să gestioneze procese investiționale de amploare. În aceste condiții, nici anul 2014 nu are premise bune. „ Dacă vrem o creștere economică de cel puțin 3%, atâta timp cât nu avem economisire internă importantă, ne trebuie investiții străine. Or investitorii se ghidează atât după factorii obiectivi, cât și după cei subiectivi, adică percepția asupra României. Iar aici nu stăm prea bine“, spune Ionuț Dumitru.

Implicați în procesul de consultare cu guvernul, membrii AmCham și cei ai Consiliului Investitorilor Străini au propus, în mai multe rânduri, prioritizarea politicilor publice astfel încât România să devină mai interesantă pentru investitori. Efectele sunt încă așteptate. „Un influx mai scăzut de capital străin impune mai multă responsabilitate în prioritizarea și cheltuirea fondurilor publice, astfel încât să fie realizate proiecte strategice, cu valoare adaugată mare pentru economie“, declară Anca Harasim.

Viitorul sună rău

În 2014, analiștii cred că investițiile străine vor fi tot în scădere. Dealtfel, cifrele raportate pentru 2013 sunt, în opinia acestora, provizorii, cu șanse mari de a fi revizuite în scădere. Datele actuale nu indică vreo schimbare importantă pentru 2014.

Prin urmare, nici creșterea economică, nici cea a numărului de locuri de muncă nu stau sub auspicii bune. „Nu sunt anunțate proiecte mari de investiții. Dacă ar fi fost, sigur auzeam toți despre ele. În 2013 au fost niște promisiuni care nu s-au realizat“, remarcă Ionuț Dumitru. Nici Anca Harasim nu crede că, în 2014, ar putea avea loc o creștere importantă a investițiilor. „Ne dorim ca în acest an să vedem concretizate decizii de investiții din partea unor companii despre care știm că au analizat piața românească și care au inclus și organizația noastră în aceste discuții de prospectare a pieței. De asemenea, sperăm să vedem cât mai multe extinderi ale operațiunilor companiilor deja prezente în România“, spune aceasta.

Creșterea economică a României depinde, după cum sunt de acord toți analiștii și oamenii de afaceri, de investitorii străini. Iar de cinci ani, aceștia privesc cu multă suspiciune România.

După un boom al investițiilor între 2006-2008, valoarea sumelor s-a prăbușit în 2009 și nu s-a mai relansat în anii care au urmat, stagnând în jurul a două miliarde de euro. Din acest motiv, raportarea BNR care arată cea mai mare creștere din 2009 ar putea da speranță că economia începe să se învioreze. Din păcate, structura investițiilor nu îndreptățește o viziune optimistă, pe care o clama recent premierul Victor Ponta.

Dominantă continuă să fie creditarea intragrup, în vreme ce participațiile la capital, adică investițiile greenfield, fuziunile și achizițiile, majorările deținerilor de capital s-au situat la circa 1-1,5 miliarde în ultimii ani.

Companii care au făcut majorări de capital în 2013

Auchan

Continental Automotive Systems

Credit Europe Bank

Dogan Media

EDS România

E.On Romania

Enel Green Power Romania

GlaxoSmithKline

Lufkin Industries

Kasatamonu Romania

MetLife