Dolarul american a ajuns, miercuri, să aibă o valoare mai ridicată faţă de euro decât avea la 4 ianuarie 1999, când a fost introdusă moneda unică europeană, lucru care nu s-a mai întâmplat de peste 9 ani. Moneda SUA era cotată la sub 1,1740 unităţi pentru un euro, iar în vara anului trecut era cotată la aproape 1,4 unităţi/euro. Implicit, dolarul s-a apreciat şi faţă de leu, pentru că BNR stabileşte cotaţia acestuia prin cross-ul dintre cursul euro/leu şi cursul euro/dolar.Dolarul era cotat de BNR miercuri la 3,82 lei, foarte aproape de recordul de 3,83 lei din iulie 2012, când piaţa valutară a fost aprinsă de demararea procedurilor pentru suspendarea fostului preşedinte Traian Băsescu. Faţă de vara anului trecut, dolarul a câştigat aproape 20% în faţa leului, în timp ce euro a fost relativ stabil.

Analiştii giganţilor bancari estimau la începutul anului că dolarul ar putea ajunge la 1,1 – 1,15 unităţi pentru un euro până la finele lui 2015, însă aveau previziuni mult mai optimiste pentru evoluţia euro pe termen scurt. Scăderea preţului petrolului şi pornirea tiparniţei de bani de către Banca Centrală Europeană ar putea accentua declinul euro şi al monedelor europene faţă de dolar.

Diversificarea plasamentelor

În aceste condiţii, plasamentele în dolari ar putea face parte dintr-o strategie de diversificare a economisirilor. Deşi dobânzile plătite de băncile din România pentru dolari sunt mai mici decât cele la lei sau euro, acestea s-au estompat în ultimii doi ani, mai ales de când atât Banca Centrală Europeană, cât mai ales Banca Naţională a României au redus ratele de referinţă, lucru resimţit rapid în bonificaţiile plătite de băncile comerciale. Pentru depozitele în euro, dobânzile ajung la maximum 2,5%, în timp ce băncile mari plătesc sub 1% pe an, iar pentru cele în lei, la maximum 3,65%, la bulgarii de la TBI Bank, garantate la fondul de garantare din Bulgaria. Băncile de top 10 în sistemul bancar plătesc în jur de 2% pe an pentru economisirile în lei pe trei luni. Din câştigurile din dobândă deponenţii plătesc şi impozitul de 16% datorat statului, însă trebuie să achite separat comisioanele de administrare a contului curent sau, în unele cazuri, pe cele de extragere a numerarului la scadenţă, ceea ce face ca, pentru depunerile mai mici, aceştia să plătească de fapt banca pentru a le ţine banii.

Există încă bănci care plătesc dobândă pentru depozitele în dolari la trei luni peste rata inflaţiei. Cea mai mare dobândă este oferită de RIB Bank, aproape 2% pe an, iar dintre băncile mari, Banca Transilvania are cea mai bună dobândă, la 1,35%. Cei care doresc să economisească în dolari trebuie să ţină cont că această monedă are evoluţii mai volatile în faţa leului decât are euro.