Bucuria autorităţilor, după anunţul triumfalist privind creşterea economică de 3,5% în 2013, nu a fost larg împărtăşită, atâta timp cât bunăstarea de pe hârtie nu se vede în buzunare.Într-adevăr, evoluţia peste aşteptări a agriculturii şi a exporturilor, care au atins un record de 50 de miliarde euro, anul trecut, a contribuit decisiv la avansul economiei. În special lunile octombrie şi noiembrie au adus exporturi semnificative datorate nu doar cerealelor, ci şi industriei auto. Totuşi, cele două motoare ale economiei: agricultura şi exporturile  pot fi oricând gripate, fie de o vreme nefavorabilă, fie de probleme pe piaţa comunitară unde România exportă în proporţie covârşitoare.

Dincolo de problemele de structură a PIB, unde agricultura, care are o pondere foarte mare comparativ cu alte ţări ale Uniunii Europene, influenţează dramatic dinamica acestuia, stă riscul unor erori statistice. Deocamdată, cifra comunicată de Institutul Naţional de Statistică este cu valoare de semnal şi poate fi modificată la următoarea estimare. De altfel, chiar în 2012, creşterea economică din 2011 a fost  revizuită drastic, iscând dispute publice şi ducând până la demiterea şefului INS.

Statisticile, supuse greşelii

Însă, nu doar Statistica românească este supusă greşelii. FMI și Banca Mondială au arătat de nenumărate ori că se pot înşela. Pentru 2013, de exemplu, prognozele lor indicau un plus de circa 2%. Vulnerabilitatea calculelor nu este însă neobişnuită pentru specialişti, de vreme ce estimările nu pot oglindi complexitatea unei economii. Cu atât mai mult cu cât nu există date certe în multe sectoare care trebuie estimate indirect. Totodată, economia gri are o pondere mare în PIB, de peste 20%.

Utilizarea surselor indirecte, a metodelor de estimare şi extrapolare de către INS constituie tot atâtea explicaţii pentru frecventele revizuiri ale creşterii economice, precum şi ale deflatorului PIB (raportul dintre PIB nominal şi cel real, ajustat la preţurile unui coş de produse şi servicii care intră în componenţa PIB).

Deflatorul, evoluţie bizară

Modificarea deflatorului a fost, în opinia analiştilor economici, modul prin care s-a asigurat, cel puţin pe hârtie, creşterea economică. De exemplu, economiştii au contestat firavul avans al PIB de 0,6% pentru 2011 şi au considerat că, de fapt, economia reintrase în recesiune.„Relaţia PIB nominal – deflator s-a schimbat brusc în 2011 şi, de atunci, evolutia deflatorului, cel puţin pentru mine, pare bizară. Din analiza acestor ani reiese că evolutia bizară a deflatorului este singura explicaţie pentru creşterea economică peste aşteptări în 2011 şi 2013“, crede analistul economic Florin Câţu.„În 2013, dinamica PIB-ului nominal în primele două trimestre arată o creştere de 6,3%, cu o creştere a deflatorului de 4,5%. Dar în trimestrul trei, lucrurile se schimbă. În primul rand, dinamica PIB-ului nominal a încetinit la 5,6%, iar pentru a menţine creşterea economică reală mare dinamica deflatorului a fost brusc redusă la 1,5%. Intrăm în teritoriul situației bizare în care deflatorul are o dinamică mai mică decât preţurile de consum (3,3%). Având în vedere aceste rezultate şi cele mai recente estimări ale INS, reiese că dacă dinamica deflatorului rămâne egală cu cea a preţurilor de consum de 1,75% pentru trimestrul patru, atunci este nevoie de o creştere a PIB nominal în acest trimestru de aproximativ 8%, explică Florin Câţu.

Cert este că, în ciuda creşterii economice, numărul de insolvenţe şi şomajul au crescut uşor în 2013, consumul a stagnat, şi sectorul privat s-a contractat. Investiţiile publice au fost  la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar veniturile bugetare au fost mult sub cele prognozate, cu aproape zece miliarde de lei. Cu toate acestea, creşterea economică a fost un bun motiv pentru autorităţi să cheltuiască mai mult. De câte ori s-a pus problema majorării salariilor în sectorul de stat sau a unor beneficii sociale, Guvernul a justificat că se va face pe baza creşterii economice. Aşa se explică şi inflamarea cheltuielilor publice pe finalul anului 2013, cu 23 miliarde numai în luna decembrie, dar şi reîntregirea salariilor bugetarilor, în tranşe în ultimii doi ani.

Motiv pentru cheltuieli mai mari

Din miracolul creşterii economice se hrănesc toate ideile guvernamentale care au nevoie de finanţare. Prin urmare, Guvernul a cumpărat bunuri şi servicii, însemnând contracte pentru funcţionarea aparatului administrativ, şi a dat pentru salarii zece miliarde de lei în plus doar în decembrie 2013.

În acelaşi timp, datoria publică a ajuns anul trecut la 38% din PIB, mai ales din cauza împrumuturilor la care a recurs statul ca să-şi alimenteze cheltuielile mai mari. Concluzia ar fi că parte din creşterea economică vine din consumul statului pe datorie. În schimb, creditarea sectorului privat nu şi-a revenit încă. Deşi avansul economiei este un semnal pozitiv, nu marchează ieşirea din criză. Revigorarea cererii interne va fi pasul decisiv pentru relansarea economiei.

„Am avut creștere economică peste ultimele calcule privind potențialul și este prima dată când am avut o asemenea creștere cu deficit bugetar de 2,6%. Chiar şi fără agricultură am fi avut creștere economică, din exporturi și producție industrială, de 2,5%”, spune ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea

Creşterea, mai mică în 2014

Analiştii cred că 2014 nu are cum să mai aducă o creştere economică de peste 3%. Deja, România a avut doi ani agricoli foarte buni şi, ca urmare, este puţin probabil ca istoria să se repete în 2014, mai ales când depind de condiţiile meteo.

Exporturile au şanse să rămână pe tendinţă crescătoare datorită industriei care a depăşit, ca pondere în formarea PIB, comerţul în ultimii ani. Totuşi fără investiţii masive, o creştere sustenabilă pe termen lung nu are de unde să apară.

Pentru 2014, estimările oficiale plasează creşterea PIB în jurul a 2%. Dar optimismul a revenit, şi analiştii speră să se redreseze consumul. „Creşterea economică solidă de anul trecut maschează o cerere internă slabă, însă consumul va reveni în 2014, având în vedere tendinţa BNR de a susţine cererea“, notează o analiză Erste Bank.

Sistemul bancar dă semne de revigorare şi ar putea impulsiona consumul prin reluarea creditării. Majoritatea băncilor şi-au constituit integral provizioane şi, în consecinţă, nu vor mai fi afectate atât de puternic de povara creditelor neperformante. În acelaşi timp, fondurile europene, dacă sunt atinse ţintele anunţate, ar putea aduce sume consistente pentru investiţii, care ar influenţa cu cel puţin 1% creşterea PIB.

Toate aceste premise stau însă sub semnul întrebării, iar rolul Guvernului continuă să fie decisiv. Este vorba atât de politicile publice care ar putea implusiona consumul, prin măsuri de tăiere a taxelor, şi nu prin paliative de tipul „electorata“, cât şi de modul în care alege să cheltuiască banii. Planificarea bugetară după estimări hazardate are efecte asupra întregii economii. Cert este că cifra de creştere a PIB va sta la baza cheltuielilor pe care Guvernul le va face în anul electoral 2014.

 

Bugetul pentru 2014 a fost construit  (…) pe baza a ceea ce am reuşit în 2013, ca şi creştere economică, şi pe baza a ceea ce putem previziona pentru 2014.
Victor Ponta, prim-ministru

3,5% a fost creşterea economică în 2013, potrivit primelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică, însă experienţa arată că datele iniţiale pot suferi revizuiri negative în primăvară