Statul s-a împrumutat mai mult în acest an de pe pieţele externe pentru a putea plăti cheltuielile suplimentare asumate în programul de guvernare şi, implicit în buget. Vorbim de majorări de pensii, de salarii, de diferite forme de ajutoare sociale şi reduceri de taxe şi impozite. Chiar dacă avansul PIB de 5,8% în primele şase luni ale anului, cel mai mare din UE, „tigrul Europei” nu aduce nimic în plus românilor în buzunare, ba mai mult, aduce datorii suplimentare generaţiilor care urmează. Mai mult, sumele creditate nu se regăsesc în investiţii în Infrastructură, sau Sănătate, domenii care au nevoie acută de modernizare, ci în promisiuni electorale care au turat, temporar, consumul.
Potrivit datelor BNR, datoria publică externă a crescut la 33,89 miliarde de euro, faţă de 32,29 miliarde de euro la 31 decembrie 2016.
Tabloul general al datoriei externe arată că, deşi în plin avans economic, tendinţa de împrumut se menţine şi în mediul privat.
Datoria externă totală a crescut cu 1,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-august, iar datoria pe termen lung a însumat 69,5 miliarde de euro la 31 august (73,9% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2016, a comunicat luni Banca Naţională a României (BNR).
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2017 nivelul de 24,5 miliarde de euro (26,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 5,5% faţă de 31 decembrie 2016.
„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 21,1% în perioada ianuarie-august 2017, comparativ cu 30% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2017 a fost de 5,9 luni, faţă de nivelul de 6,3 luni consemnat la 31 decembrie 2016”, se arată într-un comunicat al BNR.
„Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt – calculată la valoarea reziduală – cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2017 a fost de 86,2%, comparativ cu 90,5% la 31 decembrie 2016”, a precizat banca centrală.
